Intrebari

Citesc în umbra că aseara m-ai visat... Puurtam în jurul meu prea multe alte vise, Și te-ai speriat... De ce te temi să fii tu? De ce nu mai visezi? De ce nu speri? Plutesc în jurul tău in orice clipă... Și orice aer ai inspira, Pe mine ma prespiri. Îți otrăvesc privirea,răsuflarea... Nu te-amăgesc spunând că tu vei fi al meu... Tu inclini să nu mă crezi, Mai bine-așa...ma amăgesc doar eu. Nopți bolnave de doruri nebune Se zbat în mintea mea, Un alb imens mă cară prin tine, Și gasesc din nou lumina alba A visului visat. Și te iubesc Și trăiesc în visele tale... La fel ca în real. Încă nu-i vremea pentru îndoială Nici pentru amintiri... Dar mă intreb... Ești zâmbetul șoptit al fericirii mele, Sau teama unui gând că s-ar putea sfârși?