Stoica Nicolae Ciprian

Silfidă și mirifică. De ce o privesc așa? Este o femeie care mă lasă mut, mă seacă de cuvinte și mă face să mă blochez… o secundă. Pășea pe pământ sau nu? Avea un mers incredibil. Era ca

Vorbea cu mine? Mă și mira atitudinea ei de conducătoare a tribului în care mă aflam. Nu mai înțelegeam dacă tot ce conta pentru ea eram eu, sau doar adunarea asta de oameni pixelați și colorați

În timp ce te priveam, lumea mea se cutremura. Inima, era epicentrul tuturor seismelor de neoprit din mine. Mă întrebam dacă simți. Mă întrebam dacă mă priveai cu aceeași iubire în slăbiciunea

Știam că nu pot să scriu la comandă, dar poza ta mă face să încerc visul. Alunec cu privirea sub luciul negru din piciorul tău îndoit în gând. Vreau să te duc cu gândul departe, în cel mai

Am “gând”… Am “gânduri”, și asta nu este bine. Mă aflu printre oameni și nu e bine să gândești. Au învățat ce se întâmplă dacă toți gândesc, dacă toți au vise… totul devine un haos. Acum au

E cald, dincolo de imaginație. Te privesc, cu fire rebele aranjate într-o dezordine ordonată, ești un suflet adorat. Am respirația ochilor tăi în dorință. Am dorințe dureroase, puternice,

Omul. Simplu produs al naturii, o încununare a tuturor trucurilor ei. El este vârful piramidei prin care trece și este prelucrat praful. Da, praful pe care îl respiri reprezintă atomul filozofic

În mintea mea te văd când aerul îl respir. Tresar de frică să nu mă trezesc din visul cu tine. Trăiesc să ajung în brațele tale. Trăiesc pentru secunda în care sunt în realitate. Am făcut o

Gândurile zilei de azi sunt cele de ieri și cele de mâine. Au praf pentru viitor și speranță pentru trecut. Sunt speranța mea atârnată în colțul de dorințe fără culoare. Azi am văzut adevărul.

\"Așa de dulci sunt buzele tale întotdeauna?\" Privesc în ochii tăi frica unui copil speriat și hotărârea unei femei îndrăgostite. Îmi place atât de mult ce privesc, ce simt, nerăbdarea,

-Cineva mi-a deschis. Ușa de la intrare îmi fusese deschisă de cineva necunoscut. Am intrat fără ezitare. Părea din ce în ce mai mult că este visul meu cel bun, nu acele mici corecturi necunoscute

A trecut un minut peste iubirea noastră. Știu unde ești, așa te simt întotdeauna. Nu vei fi niciodată oare a mea? Azi ai privit atât de adânc în sărutul meu puțin brutal. Buzele tale uscate le

Se arată dimineața stingheră printre pleoapele mele. Azi este ziua în care te voi vedea, voi fi cu tine, voi privii fără sfârșit în ochii tăi. Drumul pare atât de lung. Mă simt ca și cum aș lupta

Un rotund scump Treci cu mine dincolo, În amețeala mea, În obscenul meu gând, Vreau să văd și în tine toropeala din mine, Să văd cum urlii, Să aud cum te miști. Vreau să aluneci, Pe

Mai trece un an, Cum altul nu va fi. Te vreau în anul meu ce vine Să fi în zece vieți cu mine. Să fi dorită, doar iubită, fără cusur Îți curge părul în ochiul meu de fericire. O lacrimă

Cum să începi cu nimic ceva atât de frumos? La ce te aștepți cititorule să găsești în o jumătate de pagină de caractere slabe și comune? Dacă aș scrie cu scrisul meu înclinat, dezordonat și

Plastic și frumusețe aleasă. Te ating prin nebunia mea și nu ajung la tine. Mă faci să cred că nu exiști. Nu am noroc să primesc jumătatea cealaltă a paharului și rămân să mă întreb mult timp cum

Demonii înțeapă cu bețe dureroase. Simt cum îmi doresc să mă duc spre ei, Mă aplec mai mult în pământ, Lumea nu mai are fericiri, Doar demoni din noapte care vin, Și mă apasă, în stomacul