Poezie
Eu si fulgul de zapada.
suntem toti fiinte
1 min lectură·
Mediu
De prin zori si pana-aseara,
S-a mai asternut zapada,
Se asterne-n continuare
Vine-n jos si apoi moare.
Orice fulg, are-o poveste,
Rade,plange,se topeste
Este singur ca si mine
Neinteles,iubit de nimeni
Cade singur si asteapta,
Si ceilalti sa se topeasca
Sa formeze-mparateste
Un covor ce ma priveste,
Sau privesc in jos eu mult,
Caci imi e de netemut,
Si-nfloreste cand ma vede
Se umple, de crizanteme
Dar,ramane de zapada
Alb,usor si moale-n palma
Te-nfioara si te uda
Parca rece te saruta.
De-asta are suflet fulgul,
Caci,e cald cum e niciunul
E trimis, de Dumnezeu
E trimis, cum sunt si eu
Ma topesc,la fel si el,
Ca o lumanare veche
Am venit si noi din Cer
Ne topim,n-avem pereche.
003.152
0