Poezie

unde ești măicuță dragă

2 min lectură·9 februarie 2014

Mediu

la casa părăsită, numai vântul bate în poartă

latră un câine din grădină, spre fereastra care-i spartă,

lacătul a ruginit, ușa casei stă închisă

însă casa e un mit și de stafii e cuprinsă,

pe un geam de ochi neșters , se vede o icoană

stau în curte și privesc, unde ești iubită mamă,

parcă nu-i mai nimeni în sat, ca să-mi spună unde ești

nu te aflu, ai plecat spre o lume de povești,

n-am mai fost demult pe acasă, însă nici tu nu mi-ai scris

au trecut anii măicuță, parcă totul e un vis,

m-am mutat de două ori, și acum stau în altă parte

am uitat să-ți dau adresa, când ți-am scris ultima carte,

au trecut ani peste ani, am fost tare ocupat

de multe ori n-aveam bani, nici servici nu mi-am aflat,

te caut mama în icoana, ce se vede în odaie

poate că ești sus în vie, sau să culegi vreo păstaie,

ți-a venit copilul drag, vrea ca să te ia cu el

și te caută neîncetat, nu te află fel de fel,

am venit măicuță dragă, să te duc cu mine acasă

ai să-mi povești atâtea, când vom sta cu toți la masă,

nimenea nu îmi răspunde, maica poate că a plecat

a închis ușa la casă, și-n alt loc s-a strămutat.

001.092

stejarel ionescu. “unde ești măicuță dragă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stejarel-ionescu/poezie/14043973/unde-esti-maicuta-draga

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.