Poezii

Pe cioburi de sânge Așterne-se uitarea Și visul să-l topească Cu-a sale valuri marea Să uit iubirea toată Să uit farmecul nopții Să mă aștern cuminte Sub valurile

din inima clopotului a căzut o stea din turnul de fildeș s-a deschis un clopot din inima hăului s-a născut cineva o noapte de lacrimi când timpul stă

O viață prinsă într-un gând Și-un vis aprins de-o lumânare Dar ea s-a dus să se strecoare În albe valuri de uitare În liniștea unui mormânt. Pe trupul timpului a fost mirare Pe inima

zâmbetul tău spune prea multe ca să pot să ți le povestesc eu într-o noapte sau într-o lună sau într-un an.... dar poate o viață mi-ar trebui să pot să-l ascult deplin... și tot nu-l voi