Lumânarea se aprinde nu doar cu inima, ci și cu pieptul, creând iluzia unei scântei neatinse, care încearcă să lumineze într-un suflet închis, în care pătrunde întunericul adormit. Acesta încearcă
Norii se aprind cu o pătură de argint, care străpunge gheața înșelătoriei, scrisă, dar nescrisă de oameni. Și vocea urlă de durere, ca clapele pianului adormit într-o lumină deasă și scuturată. Doar
Mama mea cu ochii verzi te doresc sa ma vezi mândria tinereții mele flacără mângâieri mele si visul meu sa îndepărtat fără tine ca un fum parfumat din zori si ca in stol care pleacă si se duce odată
Am picurat cuvântul, cu dreptatea argintie Ca o oază, de amintiri domnești, pătrunzătoare in noi și aruncată din dată cu ciocanul, dreptății și flacără se deschide, cu lumină cerească, care ne
O lumină pătrunde în noi, ca o lumânare fantastic aprinsă, în inimile noastre adânci, picurate de lumină și pătrunse de sulița vieții, care promite libertate.
OF drum of Rai Vino încoace pe o gură de mălai cu cerul aspru întunecat si înghețată ca un stol plutind in derivă Of tu durere vino încoace sa ma ei in brațe si sa spui ca a trecut timpul din dată ca
In sufletul amăgit cu foi de spini găsim lumina cerului îngândurat de timp doar cu ochii îmi deschid visul și răbdarea scrisă în zadar foile de spini înfloresc dar chipul nu îl rostesc.
Lacrimile visez la chipul tău îl definesc înalt de tămâie argintii cu o scoarță de rouă picurată din cer adormită de veacuri și stinsă de străinii ca o negură de timp
La nopțile morților adormit lângă felinare stând în chip sumbru și curat a visului adormita moților curați ca un copac veștejit care cade pradă întunericului mult visat de gânduri sputile si ale
Luminisul noștru este adânc si vizibil între noi dar pământul este o lacrimă de vis in paradis si iubirea spune tot ce gândesc dar omul pictează in scântei argintie.
Luminile argintie aprinse de felinarele albastre Scânteia de ca ultimul dar al tău viață căci tu ești slăbiciunea noastră și darul tău de chemat fără tine nu putem trăi fără tine nu putem dispărea
Orice ființă sacră veghează asupra ta dar lumina stelelor asupra mea și orice lumină ce străbate Găsește un singur lucru speranță și mândrie pe care orice o vrea dar nu poate atinge deoarece omul
Ploaia, vine în stropi albi de catifea.
Si cu roua,sa de dimineață strălucitoare.
Si simțul răcors ,pe care îl vede este stropul,vieții veșnice adânci,văzute de noi peste mare si peste luminile
Luminile în cer o ultimă dorință dar dorul meu îndepărtat îl văd cu tine în gând dar și cerul pe care nu îl pot atinge deoarece este prea departe stol și se duce dar flacără argintii pe care o veghez
100 de ani de așteptat glasul tău îl pun la mine pe piept și dulceata zvâcnire de glas dulce blând prevestit ca ultima lacrimă tinereții tale gingașe dar eu mă duc de a dreptul tău în scânteile
luminile felinarului nostru zboară dar creierul nostru zadarnic încearcă luminile noastre sunt ca niște puncte ale lumii noastre pe care o trăim ca în fiecare zi și Oare ne gândim Oare ce se întâmplă
Norule de ce pleci?
Vino înapoi si veghează,
Lumina noastră strălucitoare, care ești mai presus decât iluzie, vieții noastre sau oare team visat si totu a fost un vis pe care nu il pot atinge dar
Omule ca o pasăre când cântă zboare când vorbește prostește dar mai ales când visează crede deoarece omul este ca viața prins in patru părți din care nu poate scăpa deoarece omul este o iluzie
of durere fir ai tu plăcere căci viața prin tine s a creat și gândul meu prin tine a trăit atâția ani dar viața mea nu poate trăi fără tine deoarece tu ești lumina mea pereche deoarece viața e
fiecare lumină fiecare cer fiecare lumină pe care o port cu tine în piept dacă știu că tu ești rodul Muncii mele cu tine in rămurele dar glasul meu plange dupa tine .
omule o iluzie cu creierul întors pe piept și cu inimi întoarse direct Orice om gândește dar visurile stoarce și gândurile amar crește prin sufletul nostru
TU popor care ești cea mai scumpă dintre nori frântură de slova argintie făcută ca cel mai blând om făcut din noi tu patrie și fântâna noastră și iubirea noastră argintie fără de care inimile noastre
SM