Poezie
* * *
1 min lectură·
Mediu
Era o crenguta
Mana doar piele si os a batranei
Si ciripitul unei vrabii
Glasul care-mi cersi un ban.
Dar pasii m-au purtat mai departe
Nepasatori, fara urechi si ochi
Fugind tot mai repede
Pe asfaltul inghetat al iernii bucurestene
Pe stradutele dosnice
Printre copaci si arbusti degerati
Care-mi zdrentuiau haina cea noua si fata
Cu bratele lor numai piele si os
Pana cand, ajuns acasa
Mama imi intinse un ban
Si-apoi inchise usa.
Eram doar un arbore-ntr-un codru
Cu mainile piele si os.
Pe haina cea noua zdrentuita
Se urinau cainii.
002.811
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stefan Ionescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Stefan Ionescu. “* * *.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ionescu/poezie/32358/textComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
