Oh! Adame ce grea cruce,
Ai ales în spate a duce!
Ochiul Evei nu te scapă
Nici când vei ajunge-n groapa!
si nici dupa nu scapi.....
Vai Adame, ce te-asteapta,
Si cand o s-ajungi in
Au înebunit românii,
De atâta zăpăceală,
Umblă despuiați la suflet,
Cu nevoile pe-afară.
Au înebunit românii,
E mai rău ca-n Hiroșima,
Ceața este tot mai deasă,
Li s-a stins de tot
Te-am dorit, vis împlinit,
Iată, astfel făurit,
Erai dorința mea fierbinte,
Acea, de a fi părinte.
În zi de toamnă, sclipitoare,
Cu cer senin și plin de soare,
Frumos vlăstar, ai
Hai nițel să ne distrăm
Și-n campanie să intrăm.
Uninominalul vine,
Ia m-alegeți și pe mine,
Să ajung om mare-n stat,
La guvern sa fiu curtat,
Iarăși cine m-o susține,
Vine-n echipa la
Primăvara pe uliță...
A-nceput cu-n ghiocel,
Străduindu-se s-apară,
Prin zăpadă, vai de el,
Și pe gerul de afară.
Pe cer soarele zâmbind,
Zambiluței, parfumată,
Toți în cor acum
Frumoasă și mărită toamnă....
Cu rochii, în mii de culori,
Ce iți dau aripi ca să zbori,
Și-i îmbracată ca o doamnă,
Călătorind, din nou, e toamnă.
Zâmbind pe cer, soarele dulce,
Culorii,
Pastel de iarnă
E frig, e iarnă peste tot,
Din cer se cern ca filiganul,
Mici fulgi de nea, lovindu-mi geamul,
Și i-aș pastra mereu, să pot.
Cristale frumos meșterite,
De un maestru
Daca ar durea prostia
Ar disparea ironia.
Dar cum ea acum nu doare,
Ironia este-n floare.
Recomandare:
Ca sa scapati de prostie
Gustati un pic de ironie,
E fara contraindicatzii
Si
Anilor de tinerețe
În amurg, pe înserat,
Pe o banca, intr-un parc,
În a dragostei meandre
Își soptesc cuvinte tandre.
Tinerei, îmbujorați,
Nițeluș mai rușinați
Însetați de prea mult