Poezie
Memento mori
1 min lectură·
Mediu
Nu strica in viata o data sa zambesti,
Chiar daca mereu pe aripi de gheata plutesti.
Am suflet de piatra pe care se asterne,
Cenusa ingerilor si pete din stele.
Crustata e disperarea pe albul tavan
Blestemul meu, o viata traita in zadar,
Si plange un inger, desenat pe un geam...
Si totul e negru, moartea e un dar.
Nu las corolei albastre nimic.
Nici arbori, sau flori sau o statuie mareata
Cu pixul in mana lovita de soarta,
Va las amintire o pata pe carte.
002.214
0