ce stie taranu ce e sofranu

Pe ulițele prăfuite ale satului nu se zărește nici țipenie de om sau altă vietate. Fiind ora prânzului, sătenii, atâți câți au mai rămăs, se află adăpostiți care pe unde; unii prin case, amorțiți de zăpușeală sau de băutură, alții la magazinul sătesc, adaptat și nevoilor bahice ale băștinașilor, adică dotat cu patru mese, fiecare adăpostind câte patru scaune, toate din plastic roșu. Femeile, majoritatea trecute de cincizeci de ani, lâncezesc și ele la televizor; când pe muzică populară, când pe manele sau telenovele. Fără nici o grijă domestică, pentru că în sat rar mai vezi câte o pasăre pe bătătura cuiva sau un strat de ceapă, că de răsaduri sau alte culturi nici nu mai încape vorba! La ce bun, acum când Măndică le aduce la prăvălie, începând cu rodii și cartofi dulci și terminând cu banalul pătrunjel? Păi de un leu cumperi o ditamai legătura, de-ți ajunge săptămâni bune! Că și vremurile s-au schimbat... s-au adaptat și oamenii ”noului val”, cum zice Costică-dascălul, de când și-a depus și el candidatura la consilieri: ”băă, fir-ați ai dreacu` de comuniști! Votați mă cu centru dreapta ca să vă ia noul val! Că pe stânga vă ia mama dracu!” Nu e băiat rău... mai în tinerețe, la o băută, i-a luat mașina lui tac-su și -a plecat de năuc pe ulițele satului, unde-a dat peste coana Lina care trecea drumul de la Tase al lui Comeagă, în felul acesta confirmând bănuielile satului că ”se ține” cu el, în ciuda celor optzeci de ani ai hodorogului! La cei cincizeci de ani, coana Lina, văduvă chivernisită, se ținea bine, deși era mititică și lată cu picioarele scurtuțe ca putinei! Taman picioarele i le-a rupt și Costică (pe atunci doar aspirant la funcția de dascăl) și, ca să nu lungim vorba, coanei Lina i-a fost milă de tinerețea lui și l-a iertat de pocinog, numai că, Dumnezeu știe ce înțelegere or fi avut că până în ziua de azi, Costică a rămas holtei și coana Lina, se aude că i-a facut acte pe toată averea! Și să tot fie vreo paisprezece ani de la accident! Între timp, Costică se veștejește și coana Lina parcă ține timpul în loc! Tot ea, i-a făcut loc și pe listele de la alegeri, că e privită cu respect în sat, nu pentru niscaiva virtuți creștinești ci pentru banii pe care știu toți că-i are prin bănci pe la oraș. Costică oprește Passatul în fața magazinului și se dă jos agale punându-și ochelarii de la ochi, pe cap! Lanțul gros, de aur, de la gât (pricină de invidie) sălășluia în pădurea de păr cîrlionțat de pe pieptul cel slăbănog al lui Costică! La o masă, Nicu Bozie discuta politică foarte implicat cu Ghiță a lui Păduchiosu și cu Nae Croitoru, toți fără ocupație! La masa de vis-a-vis, nea Ilie Cepoi, cu ochii cât cepele de la țuică discuta mai mult cu răcnete, cu Marin Parfene și cu Fane al lui Cocoșatu despre tăierea pădurilor. La apariția lui Costică, se făcu tăcere, toate perechile de ochi, mai mult sau mai puțini roșii ațintindu-se spre noul venit. Acesta se îndreptă spre tejgheaua dincolo de care, Luminița, fata lui Măndică, își vopsea unghiile cu ojă neagră, părând că nici nu l-a observat! - Un bax de Tuborg, te rog! se adresă el, pretențios Luminiței. - Stai mă Costică nu vezi ce fac? Ia și tu o apă sau un suc de colo din coș până mă termin și eu la unghii! Că tre să mă duc în depozit s-aduc Tuborg! - Aaaa, v-ați făcut depozit? o cercetă invidiosul de Costică. - Păii daa! A dat tata beciul pe din două; jumate depozit, jumate mansardă! - Cum? Cum adică mansardă la beci? Costică făcu ochii cât străchinile! - Eeee cum! Uite-așa cu noul val, vorba ta! Marin făcu cu ochiul lui Fane, (în zadar, că acesta era rupt de beat) și se adresă în gura mare lui Costică, în timp ce acesta cu o sticlă de apă plată în mână, se așeză singur la masa de lângă ușă; - Ce bă, Costică, tu miroși a parfum și noi puțim a căcat de te-ai așezat singur la masă? Adică, stai bă așa, că te-ai băgat în politică! Mâine-poimâine o vedem pă Lina prima doamnă! Costică, demn și dând dovadă de un calm imperturbabil, desfăcu tacticos dopul sticlei de apă și înainte de-a sorbi prima înghițitură, făcu o pauză în care-i aruncă lui Marin cea mai sarcastică privire! Fane rămăsese cu gura căscată la cei doi, oferind o priveliște destul de ciudată a unei găuri negre, parcă fără fund în mijlocul căreia sclipea un dinte (unicul) gigantic și galben. Marin, întărâtat de tăcerea lui Costică, plusă; - Te-ai rezolvat, cumetre! Ce pleașcă a picat pă tine, dacă știam îi rupeam eu picioarele înaintea ta! - Lasă, bă Mărine, că tu i-ai rupt cocoașa lu a bătrână și tot te-ai ales cu ceva, că i-a făcut pensie de andicap! i-o plăti Costică pe loc. Pe ușă, își făcu apariția Nela lui Manole, o femeie deșirată și îmbrăcată cu fel de fel de corcoațe colorate, în ton cu fardul vernil și rujul sângeriu de pe buze! O claie de păr roșu-fucsia, dădea sarea și piperul a tot ceea ce o acoperea pe Nela, fostă dirigintă la Poștă, actualmente comis voiajor cu fel și fel de chinezării. Bărbații se treziră dintr-o dată din starea de amorțeală, foarte atenți la nou venită, care căra după ea, un gentoi plin cu fel de fel mărfuri. Ochii Luminiței începură să strălucească de plăcere, doar de la ea își luase și oja neagră, foarte în trend pe la fetele astea de la televizor. - Nela, chiar mă gândeam la tine! Ai adus ceva noutăți? o luă Luminița încă de la intrare! - Daa! Acuma am sosit, cu asta de doișpe jumate, de la Dragonul Roșu, sunt ruptă de mâini! Dar am adus de toate! Se apucă să scoată pe a patra masă, care era goală, tricouri, plase, brelocuri, brichete, castroane de plastic, mușamale. Bețivanii se uitau fără prea mare interes la obiectele acelea, care, oricum nu puteau fi băute, deci, erau niște prostii muierești! Lumința tocmai ce văzuse niște rujuri și căuta lacoma cu privirea să vadă ce mai scoate Nela din geantă! - Aparatură n-ai mai adus? - Azi nu, dar mai am acasă tot felul de aparaturi! Ți-ai luat chestie din aia de râcâie călcâiele? Nela era în dilemă. - Daa, dar nu mi le-a curățat, cred că are bateriile slabe! Alte aparate ce mai ai? - Păi ar mai fi ăla de țânțari... cu electroșocuri pentru câini.... Lumința căscă ochii mari; - Da pentru oameni n-o fi bun? Că l-aș lua când vin de la discotecă și se tot dă Tase la mine! Nela își pironi ochișorii ei mici ca două mărgeluțe asupra Luminiței și hotărî pe loc că negustoria implică și riscuri, chiar dacă de data aceasta era riscul clientului și decise; - Ei, ba da! Cum să nu! Dar să i le dai de la brâu în jos ca să nu intri la belea! Marin, care nu terminase socotelile cu Costică, gelos că acesta făcuse trio cu Nela și Luminița la masa plină cu marafeturi, urlă în direcția lor; - Dă-i și lu Costică unu s-o mai anichileze pe babă că l-a stors de tot! Nimeni nu păru c-a auzit imprecațiile lui, așa că, pe moment se decise să abandoneze ”lupta”. - Dar vibrator ți-am arătat? întrebă Nela care începuse să se cam irite că nimeni nu cumpăra nimic! Deodată, în prăvălie se făcu o liniște mormântală! Luminița scăpă cutia cu rujuri spre disperarea Nelei și i se adresă perplexă; - Nu... dar ai așa ceva? - Da, cum să nu! Pe mine m-a pus pe picioare de când îl am! Bărbații izbucniră în hohote de râs, iar Nela se uită cu silă în direcția lor și i se adresă lui Nicu Bozie, care-i era vecin; - Ce dracu belești fasolea mă Niculae? Tot înapoiați o să muriți dracu să vă ia! Costică deveni deodată interesat de ”marfa” în discuție, așa că se interpuse între cele două mese ocupate de consumatorii de frunte ai satului și-o interogă pe Nela; - Fă-mă să-nțeleg, cum adică, te-a pus pe picioare? - Păi îmi fac cu el în fiecare seară, înainte să mă culc, cât pot, zece minute, cinșpe... na, fiecare cât rezistă! I-am făcut și lu mămica cu el, și lu ăl bătrân! Așa de bine s-au simțit! Costică deeschise gura să zică ceva și o-nchise la loc. Luminița își făcu cruce iar bețivanii râdeau cu lacrimi! Nela, mai mai să înceapă să plângă, dădu drumul la o înjurătură; - Dar ce dracu să vă scuture aveți toți, mă? N-ați mai auzit de masaje? Fane, care se scăpase un pic pe el; în parte de la râs, în parte de la bere îi zise printre hohote; - Lu ăl bătrân unde i-ai făcut, fă Nelo? - Cum mă prostule unde? La spate! Bărbații se tăvăleau de râs în timp ce Luminița o ajuta pe femeie să-ți strângă marfa. Ceva nu i se părea ei în regulă, cu masajul Nelei! - Tu fată, da cum masaj cu vibratorul? încercă ea să se clarifice! - Păi bine și frumos! Că e aparat de vibromasaj! Dar ce știe țăranu ce e șofranu!