Poezie
Regină
1 min lectură·
Mediu
Dacă ai să mă vezi vreodată cu fruntea plecată în fața ta,
înseamnă că mă uit la noroiul de pe pantofii tăi.
Vezi tu visele întregului pământ? Acest genom îmi aparține,
iar toți sunteți mankurti,
sedați, chinuiți și maltratați să visați și să scrieți cărți pentru mine,
să trăiți, să râdeți, să sărutați, să faceți copii întru admirația mea.
Pe sceptru am sculptați doi șerpi, urcând, coborând,
pe sceptru am sculptați doi șoareci fugind, mâncați, devorați,
în farfurie am inimi de bărbați hapsâni,
în farfurie am ochi de femei frumoase.
Salve Regina, Salve Regina, Salve, salvați-mă de voi, salvați-vă de mine,
supușilor, stăpânilor !
Dacă ai să mă vezi vreodată cu fruntea plecată în fața ta,
înseamnă că îți pun o floare pe mormânt.
012.508
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sonia Kalman
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Sonia Kalman. “Regină .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sonia-kalman/poezie/14102494/reginaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Dedesubt e “noroiul” vâscos, deasupra cerul eterat, dedesubt colcăie neputințele cu excrescențe supurânde, deasupra sunt idealurile ce transcend limitele umane, dedesubt e calvarul existenței care nu mai știe de ce să se prindă, deasupra e raiul, dedesubt e omul căzut în subteranele degradării, deasupra e zborul.
0
