Poezie
Renegă-ți lumea!
1 min lectură·
Mediu
Renegă-ți lumea!
Pe noi doi nu ne-a creat nimeni din apă și lut,
Și, crede-mă, nu vom muri poate niciodată.
Lasă-mă să-ți fiu călăuză într-un Univers nou,
Un Pământ în care noi doi suntem Eva și Adam,
Și putem păcătui fără teama vreunei pedepse.
Un loc unde să facem noi regulile amorului,
Iar ceilalți ce vor urma după noi să se iubească
După strictele noastre îndrumări.
Renegă-ți lumea!
Cuprinde-mă în brațe toată, apoi săruta-mă
Cu o patimă pe care n-aș vrea s-o mai recunosc.
Încruntă-te, privește-mă și dezbină-mă
De-o viață veche de care mă feresc mereu.
Haide, dragule, să ne îndrăgostim,
Apoi să ne despărțim, iar să ne iubim,
Și într-un sfârșit să predăm focul amorului
Celor tineri, ce vor fi în stare să-l întrețină.
Renegă-ți lumea !
Știu că nu e ușor să începi o viață nouă,
Și să uiți normele celorlalți din trecut.
Șoptește-mi, te rog, ceea ce simți.
Demonstrează-mi că meriți să te iubesc,
Și să te duc în lumea visată doar de noi.
Uită de norme, de ei, de fostele iubiri,
Uită de mine, de tine.
Amintește-ți doar de noi, ca și cuplu,
Pentru a putea face împreună călătoria decisivă.
011.916
0
FC