Închisu-mi-a ochii azi pleoapa,
M-au luat ai cerului curieri,
Doar mâine vei afla
Că eu sunt mort de ieri.
Tot azi mi-am scris și epitaful;
De plângi, \'napoi să nu mă ceri!
De mâine știu...
Multe lucruri se-ncadreză în membrana infimității
Printre care se remarcă, voia păcii și-a dreptății.
Întreaga specie recunoaște, importantul scop al păcii,
Nimeni însa nu își schimbă, rubinu-n
azi trupul mi l-am dat
pământului-napoi
din el fusesem luat
și v-am lăsat pe voi
iar sufletul mi-e undeva
se oglindește-n unde
veniți la mine careva
doar morți puteți pătrunde
Noi, copii bolânzi,
Încă ne facem față
Deși ne știm de-un timp,
Parcă ne-am știi de-o viață.
Frumoasă-i clipa când,
În ochi noi ne privim,
Nimeni pe astă lume
Nu știe ce simțim.
De ei să