Înger și demon eu sunt!
Te vânez, mă târăsc după tine,
Te caut în cer și în pământ,
În colonii de nori și în mine,
În atomi de oxigen și de granit...
În fum și în ochi de viperă te caut!
Eu
miros intens de putrefacție,
miros intens de scrum uman
se degajă din mințile noastre,
se îmbină cu mucusul plasmatic al holerei
și cu rictusul neîntrerupt al Morții...
Ea este Tot și Totul este
Aș vrea să-ți fiu o rază de lumină
Și nu o pată de culoare așternută neîndemânatic!
Vom fi împreună pentru totdeauna
Sau în eternitatea unui sărut?
Nu știu... Dar sper ca peste ani,
Când
vietăți uscate de pizma ochiului divin
putrezesc silențios la umbra unui arin,
fumul se prelinge din gura demonului sec
și piere ca o puzderie de gâze pe un bec...
amarul vieții neîncetat,
mașini îmi sfâșie sufletul
câini latră din adâncurile Inconștientului
și nu sunt decât o bucată de carne vie
asamblată în abatorul Creației!
dumnezeul meu joacă șah cu diavolul și
câinii latră pe stradă,
melodia monotonă a tramvaielor
se prelinge printre particule de aer,
un copac arde în focul amurgului,
iar tu privești prin mine...
gheață transparentă e sufletul
