Despre autor
SHSinziana Hliboceanu
@sinziana-hliboceanu
0 urmăritori
M-am nascut pe-un fund de mare...caci asa se spune, ca la poalele batrenei Tampe a fost candva o mare...am vazut lumina zilei in miezul fierbinte al verii, la 30 iulie 1983...parintii si bunicii mei mi-au insuflat dragostea pentru literatura, si in special pentru poezie inca din frageda pruncie...
Liceul l-am facut tot la poalele Tampei, la Colegiul National Unirea, clasa de Filologie, unde, sub indrumarea domnului diriginte Viorel Micu am inceput in anul intai sa iau parte la cenaclul literar al liceului si in scurt timp, mi-am vazut tiparite, franturi de ganduri si de inima in revista liceului- "Alpha". Am facut parte din colectivul de redactie pana in ultimul an,cand, sub ocrotirea si indemnul scriitorului si profesorului meu de Literatura Universala, domnul Nicoae Stoie, mi-am facut duplex-debutul(impreuna cu o colega si prietena buna) in "Foaie pentru minte, inima si literatura", editia din 23-24 februarie 2002, cu poemul in proza "Adam si...Eu"...
Din nefericire intrarea mea la Facultatea de Sociologie din Brasov a insemnat intreruperea activitatii mele "scriitoricesti", pe care insa am redescoperit-o acum, in ultimul an, la indemunl unui bun prieten.
Asa am ajuns aici, printre "agoniaci"si sper sa raman printre voi...cat mai mult timp posibil...
Vezi profilul
sunt catewa lucruri pe care trebuie sa le inveti.nu e prea rau ca incerci sa dai definitii sentimentale dar constructia poemului nu e tocmai reusita.de pilda:
\"Crima perfectă!
Sub pleoapele mele
se zbate toamna...\" asta poate fi spusa altfel pentru ca sa castige ceva.
foarte frumos ultimul vers.
papa ne mai citim.