Poezie
A(nti)fonie
1 min lectură·
Mediu
Aș fi putut scrie despre același lucru,
înainte să mă trezesc
din ziua plictisită de azi
când știu cum e a fi,
dar nu sunt
nici măcar în stare
să deschid un craniu,
să decupez un creier,
un gând,
cu singurul cuțit de deschis scrisori
și răzuit mereu destinatarul.
Știu disperarea mot à mot
nu vreau să fiu
...mai mult decât spectator.
Știu de-o viață despre durere
dar nu simt
decât spațiu și microbi.
Îmi amintesc
dar sunt din alt puzzle,
nu merită să scriu
nici cu sânge, nici frumos,
nici măcar în gând,
despre trecuturi umane,
de care nu sunt sigur
nici măcar ca eu liric,
dacă ar fi fost ale mele.
Deschid Biblia în plictis
și-mi scapă printre degete
de pe bloc;
iubirea nu-i salvează
nici măcar pe sinucigași
... și cu toate astea
suntem accidente de idei.
001.697
0