Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ninsoarea ascensoarelor blocate

1 min lectură·
Mediu
Tacerea se-arunca-n pereti
Ca un suflet ce se pierde-ntre gesturi
Fara sa respire,
Un vis ce moare in zori
Despicand toate gandurile
Aruncate in noapte,
Mute,
Ca niste frunze
Strivite sub pasii mei
Lasand in urma cuvintele,
Mult prea las
Plimbandu-ma pe-un peron
Al iubirilor strivite in zapada,
Confuz,
Muscand din cenusa clipelor ramase
Ca dintr-un fruct ucis
Intr-o dimineata a tigarilor fumate la-ntamplare;
Ninge cu gesturi,
Imaginandu-mi ca ninge cu saruturi
Venite dintr-o lume a neatingerilor,
Perdute apoi
Prin umbra cafelelor reci
Trantite peste buzele noastre-
Imperii de tinuturi marine
Rasturnand corabii
Prin insule de cearcane grele;
Sa refacem Ashabad,
Desi atingerile tale
Recompun cuvinte spuse-ntr-un amurg,
ce-mi ucid visele
si ma fac sa merg mai departe,
nu putem…
ninge cu ascensoare blocate,
ce se vor aseza
peste gesturile mele,
nu si pe ganduri…
012.966
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
135
Citire
1 min
Versuri
36
Actualizat

Cum sa citezi

Sima Cristian. “Ninsoarea ascensoarelor blocate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sima-cristian-0019628/poezie/195762/ninsoarea-ascensoarelor-blocate

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dan-carleaDCDan Cârlea
mi-a placut finalul si nu numai , sunt niste imagini bune pe aici \"Un vis ce moare in zori
Despicand toate gandurile\"

poate iei in calcul propunerea mea de a scrie cu diacritice, nu trebuie sa folosesti optiunea de la pagina de postare a textelor, poti scrie in word si copy/paste.

bun venit pe site!

dan
0