Poezie
Tacere de iarna
1 min lectură·
Mediu
Noaptea ma sufoca
Intr-un vin alb
Ce vorbeste de tine,
Cum sanii tai incearca
Sa se-ascunda sub mana mea
Ca-ntr-un tinut
Al pasarilor fara glas,
Iar ochii ce s-au nascut
Din versurile scrise
De porumbei ce recompun cerul vara;
Te visez,iubire,
Acum cand tigarile
Imi rescriu istoria plamanilor
Intr-un dans sapat in mine
Cu fiecare ora ce trece…
Astept tacut
Glasul tau
Ce reinventeaza lumina
Si mana ta
Ce trece
Ca un vant ascuns
Prin parul meu
Si-mi odihneste mersul…
m-afund nedumerit
pe scena iernii
intr-un vals al timpurilor vechi
ce-arunca in mine
cu esente nocive
fara vreun strop de aer…
te strig in noaptea muta
ca un ultim vanator de vise
ce inca mai crede in stele
si-n zborul pasarilor
pierdute prin cerul de iarna…
te-astept
sa reinventez vara
pierduta-n ochii tai
si-apoi sa-ti gust sanii
din palmele mele
ce tresar
ca-ntr-un tinut
al pasarilor fara glas…
012.870
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sima Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Sima Cristian. “Tacere de iarna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sima-cristian-0019628/poezie/195174/tacere-de-iarnaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Interesantă asocierea mâinilor cu niște păsări fără glas...mi-am adus aminte de jocul umbrelor proiectat pe un perete în care cream o pasăre din unirea mâinilor...mâinile:\"ținutul păsărilor fără glas\"...frumos