Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Singuratate

26 mai 1998

1 min lectură·
Mediu
Priveam in jur cu ochii reci, neincrezator
Dar cine stie, poate cautam un suflet iubitor
Si atunci, din nordul indepartat apare
O raza calda a soarelui ce abia rasare
Si ma intrebam: ce-mi poate oferi acest soare?
In jur totul este inghetat si doare
Tot ce-am avut am dat, si-n loc
N-a mai ramas decat durere; iubit? deloc
Si totusi, cineva a spus ca timpul vindeca
Poate ca da, dar viata aspru, uneori, te judeca
Diseaca tot. Gandeste-te la tot ce-a fost
La ce-a fost bun dar si la cele fara rost
Ce poate opri timpul? Ce poate vindeca,
ceea ce iubirea a putut strica? Tot ea poate reda
Speranta ca ceea ce-ai dorit se poate implini
Chiar daca nu acum, macar, candva ... intr-o zi!
003202
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
126
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Silviu Petre. “Singuratate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-petre/poezie/11027/singuratate

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.