Poezii

Te iubesc pe tine femeie Cu ochi de noapte adanca Si plete in vant, rebele Iti iubesc bujorii din obraji Buzele dulci si pielea de matase Iubesc stralucirea privirii tale Zambetul cald

Cu picuri mari si reci alearga ploaia-n noapte Te astept! Ai sa revi de acolo de departe Oricat de greu mi-ar fi fara o vorba de la tine Eu stiu ca va veni si ziua care sa-mi aline Intreg

Ce cuvinte dulci imi spuneai Si ce durere nesfarsita imi starneste Amintirea trecutei mele fericiri Gaseam in ochii tai minuni Ce nu credeam ca vor sfarsi candva Si acum, abisul

Doar valurile sunt asemeni mie, Mereu nelinistite. Ce inseamna o furtuna in plus, Lovind tarmurile? Cand timpul curge neincetat Si poate fara scop... Si totusi, dupa fiece furtuna Soarele va

Privesc in interiorul sufletului meu Si nu vad decat intuneric E frig, de parca un inghet Ar fi patruns acolo unde nu-i este locul Mi-e frig! Cumplit de frig... Poate

Sunt singur si noaptea se scurge imprejuru-mi Acoperind copacii cu frunze disperate agatandu-se de ram Imi ascunde zborul pasarilor Ce se pregatesc pentru lunga

As vrea sa fii ce nimeni n-a mai fost In viatata-mi cenusie As vrea sa-mi fii unicul rost In viata asta incerta si pustie As vrea sa-mi fii o muza neatinsa Cea careia sa-i daruiesc Sufletul

E soare afara, dar e frig Vantul din nord se razboieste Cu frunzele moarte Ce matura trotuarul Ce armonie de culori... Si ce suvoi de ganduri Imi starneste Mi-e gandul la o toamna

Privesc in gol pustiul noptii ce se lasa Si ma tot rog, norocului sa-i cad macar o data in plasa! Si in fiece ungher din casa Se joaca umbrele, si-n mine Se aprind-un dor imens de tine Si

Mi-ai incoltit in suflet ca o samanta... O iarna ti-ai plecat fruntea catre pamant Si cand nu speram sa-ti vad chipul in soare Ai rasarit intr-o splendoare de raze Si atunci, ti-am mangaiat ca

Priveam in jur cu ochii reci, neincrezator Dar cine stie, poate cautam un suflet iubitor Si atunci, din nordul indepartat apare O raza calda a soarelui ce abia rasare Si ma intrebam: ce-mi

Ziua se topeste Amurgul cade incet Peste valul de salcii Cu ramuri plecate peste lac Doua umbre tremuratoare Se contopesc intr-un Dulce si ireal sarut Undeva dincolo de norii Ce stau

Mama este chipul care-ti intampina privirea Atunci cand pentru tine lucrurile abia capata contur Mama este glasul care-ti mangaie auzul Atunci cand nu stii de ce plangi Mama este bratul care

Zile in sir m-am tot gandit Ce cuvant ar fi mai potrivit sa-ti spun Ca o dulce ameteala ma cuprinde Atunci cand ma gandesc la tine Si acum ma pierd.. Nu vreau, nu pot sa mai gandesc Pur si

A fost odata, nu demult Si nu ca in Luceafar O fata care m-a facut atat de mult sa sufar N-avea nimic deosebit Nici ochi cu galese priviri Nu mi-a adus nici multumiri Si nici nu m-a

Uneori sunt precum o stanca Nu conteaza ca valurile Si vantul se zbat s-o clinteasca Alteori sunt precum o frunza Valurile clipocesc, vantul adie Dar sufletul meu tremura Si in fata tristetii

Te iubesc asa cum valurile alearga spre tarm Indiferent cate furtuni le-ar fi gonit inapoi in larg Te iubesc asa cum soarele rasare in fiecare zi Chiar de sunt nori, sti ca el este

Vino iubito Sa alergam impreuna Catre soarele ce apune dupa dealuri Vino, Sa-i prind ultima raza Si s-o anin in paru-ti negru Ca noaptea ce vine Inclina-ti chipul si dormi Sub mantia