Poezie
Zbor sihastru
1 min lectură·
Mediu
Prin ciobul pustnicei fereastre umblă timp
De mână zboară cu tăcerile din noapte
O stea clipește undeva spre infinit
Jos întunericul domnește peste toate
Scaunul șade lângă masă plictisit
În pat e liniștea furtunilor uscate
Nu doarme nimeni așteptând un răsărit
Absența caută pierdută jumătate
Ziua se crapă în culori de asfințit
În transparență calcă umbrele blazate
Sedimentând un început către sfârșit
Zboară plutind fără portanță-n realitate
Pictează ceața anotimpul veștejit
Frunzele cad peste scrisori imaculate
Gândul șoptește tipărind adăpostit
Așteaptă buzele să tremure furate
Când primăvara încolțește ascuțit
Florile cresc nesăbuite pe sub pleoape
Se-nalță șubred printre vise celuit
Bătăi de inimă rimând desperecheate
007
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “Zbor sihastru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14204126/zbor-sihastruComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
