Poezie
Minunea
Volumul - Oameni, timpuri, obiceiuri
1 min lectură·
Mediu
Mâini contopite împletit
Priviri albastre de copil
Strălucirea gândului fierbinte
și altceva nimic
E prea multă lumină să mai conteze lumea
ascunsă-n poverile realităților mărunte,
pribegind în rătăcitul virtual,
amorf stă-nghesuită-n amorțire
Se risipesc tristețile în alb
Norii sunt apa, soarele-i rod
și împreună curcubeu
Pământul zămbește verde,
totul e viață
Și-atunci se naște om
Minunea cea creeat minune
Altfel mirare-ar fi că încă existăm
N-am fi nimic fără mirabila minune
008
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 71
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “Minunea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14201320/minuneaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.