Poezie
Ebrietate
Volumul - Oameni, timpuri, obiceiuri
1 min lectură·
Mediu
Mirosul colesterolului sfârâind pofticios
fumegă ruginit în fața bibliotecii bahice
plutind impertinent între hohote stupide
irită strălucirea ochilor amnezic rătăciți
Sticluțe triste se dezbracă secătuind
Lacrima-și varsă în pahare poposind vremelnic
uscându-se într-un vârtej lacom
Valul loveș maiestuos neuronii
înecându-i descompletați etilic
Turmelentații se ridică descendent
Pornind târâș satisfăcuți în transhumanță
De mână-i ține gardul lung și groși pereți
La stână mare bucurie îi așteaptă
Dorul e ud și un copac ar lua în brațe
Iarba se mișcă , un covor amețitor
E drumul srâmb, plin de obstacole abstracte
Patul îi chiamă să se vindece cu somn
Se-nvârt imagini cu steluțe colorate
Gândul se plimbă-n altă lume visător
Idei se-ncurcă dovedind ebrietate
Biete ființe abuzate de alcool
0064
0