Poezie
Acel ceva
Volumul - Tristeți îndrăgostite
1 min lectură·
Mediu
O scânteie, un fior, o adiere parfumată
Floare de colț răsărind chipeș dintr-o stâncă
Topește piatra sculptând alb imaculat
Cresc aripi hoinare tremurând despletit
Lumea se-nchide afară înghesuindu-se mut
Privirea nudă șoptește alunecând strălucitor
Timpul sintetic dispare curgând imprecis
E primăvară-n tot înflorind expansiv
Albastrul îmbată frenetic colorând sufletul
Buze flămânde freamătă-n roșu aprins
Lipindu-se dulce-amestecat frământă cu sete
Pătrunde gustul torid aleargănd năpustit
Mâinile caută mâini înfrigurat
Strâng trupuri fuzionând unic
Focul se-aprinde clocotind vulcanic
Lumina crește infinit orbind cerul
Împăcat, soarele fuge reflectând selenar
E-acel ceva, imprecisă chimie
Fluture curcubeu zburând intempestiv
Anotimpul fraged-obsesiv împăcat cu viitorul
Pășește fără ezitare
E timpul să cobori din nicăieri
00147
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “Acel ceva.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14194648/acel-cevaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.