Poezie
Departe, prea departe
Volumul - Tristeți îndrăgostite
1 min lectură·
Mediu
Cândva departe, undeva, e bucuria
Plecând cu ea zâmbetul cald și fericirea
Visele cad împrăștiindu-le trezirea
Mi-a mai rămas necenzurată amintirea
Așteaptă plutele departe să mă treacă
Pe malul treptelor spre inima de piatră
Mă pierd hotarele de nori ciopliți îm apă
Valul fierbinte coborând totul îneacă
Departe curg, împins departe, fără tine
Învins ajung în marea lacrimilor line
Mă pierd adânc până rămân lipsit de mine
Unde mai sunt nici că mai știu, nu știe nimeni
Cât de departe poate inima să bată
N-o mai auzi, e prea departe să mai poată
Obrajii poartă suferinți, lacrima sapă
Cu mintea mea privirea ta încă se joacă
Departe sunt, departe ești, departe-s toate
Ce ne-a aprins, când a apus, ce ne desparte
Un ,Te Iubesc’ strigă uitat, ecou-l arde
Chiar și de mine sunt departe, prea departe
00782
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “Departe, prea departe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14165788/departe-prea-departeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.