Poezie
E toamnă
Volumul - Tristeți îndrăgostite
1 min lectură·
Mediu
Briza de toamnă umblă frunza în cădere
Tremură-n vânt copacu gol lipsit de ele
Storcându-mi verdele rugina curge-n vene
Anunță iernile sortite vieții mele
Se plimbă soarele vărsând lumină rece
Alungă zilele scurtându-le să plece
Caută nopțile visând să mă înece
Furându-mi zâmbetul tristețea mă petrece
Norul umbrește amintirile flămânde
Udând privirile cu lacrimă le-ascunde
Ploile caută absențele-n secunde
Lăsându-mi timpurile reci să mă inunde
Plutește ceața învelind orbă speranță
O țesătură din tăcere și distanță
Umblând cărările pierdute fără șansă
Încurcă pașii abătând drumul spre casă
Toamna bogată o adun într-o cămară
Întemnițând lumini vremelnice de vară
Stau pe-ntuneric așteptând o primăvară
Pierzând culorile sentința mă doboară
00683
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “E toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14164555/e-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
