În haul, fără margini - un imens nedefinit,
În genunea-ntunecată... în abisul infinit,
Dintr-odată, apăru un nor, mare, străveziu,
Pe care, (în Biblie scrie), că era chiar
Pentru că-s om civilizat,
Îmi fac portretul, "stilizat",
Poate, mă veți vedea, cândva,
În poză... sau pe, undeva,
Și să mă știți:
-
Sunt un pitic, cu capul mare,
Altfel, nici nu aș fi în
Sincer, eu va spun cinstit, c-avui nebunia,
De a-mi face cont, aici, chiar în Agonia,
Unde scriu, cu mult talent, doamne-ncântătoare
Si-având multă inspirație și domni de valoare.
-
Mi-a
