SVSilvia Van
Verificat@silvia-van
„Cuvantul este una din marile minuni ale lumii, pentru ca nimic nu este mai fragil decat el, dar nici mai durabil”
(van_silvia@yahoo.com) Nascuta in Arges, Liceul German in Pitesti, Facultatea de Limbi Straine (germana-franceza) in Bucuresti; profesoara un timp, in prezent, redactor pe probleme de politica externa la Observatorul Militar; volumul de poezii "Obsesia Iubirii" a aparut in mai 2006, iar cel intitulat "Dansand cu timpul" in iunie 2010 la Societatea…
Pe textul:
„Ascunsa, viata" de Silvia Van
Dincolo de gluma, multumesc...
Pe textul:
„Ascunsa, viata" de Silvia Van
De-as cauta si un balaur
Cand vad ce-mi zici m-apuca groaza
Cum sa ma sui eu pe un PLAUR
Pe care vine adesea...barza?
Pe textul:
„iubire partiala" de dumitru cioaca-genuneanu
Multumesc pentru amandoua.
Cu epigrama, numai de bine, Sara plangacioasa a cam sterpelit totul, poate e vremea ca Dora, ochiul care rade, sa-si ia revansa...
Pe textul:
„Ascunsa, viata" de Silvia Van
Pe textul:
„Ascunsa, viata" de Silvia Van
Pe textul:
„Ascunsa, viata" de Silvia Van
Ca Sarei sa-i surada sansa
Stai linistit, amicul meu
Ca Dora o sa-si ia revansa
Sugur ca m-am gandit la ceva anume cand am scris cuvintele alea, dar acum imi dau seama cata dreptate avea Michel Martin cand zicea ca poezia trebuie sa lase loc de orice interpretare. Si ma minunez cat de diferite pot fi vazute lucrurile de cei care citesc, dar e un lucru formidabil, un fel de alte usi care ti se ofera si pe care ai voie sa le deschizi. Te asigur ca am de invatat...
Multumesc...
Pe textul:
„Ascunsa, viata" de Silvia Van
Stiu ce vor, chiar daca mai au toane
EPIGRAMITE langa cai si tauri
Dolari noi cautam si CENTi si AUR
Pe textul:
„iubire partiala" de dumitru cioaca-genuneanu
Un...animal sigur ca-mi place
I-as da din mana si bomboane
Dar frica mi-e de dobitoace
Pe textul:
„iubire partiala" de dumitru cioaca-genuneanu
In gand jucandu-se cu focul
Ce-as calari asa un animal
Dar nu ma lasa dobitocul
Pe textul:
„iubire partiala" de dumitru cioaca-genuneanu
Si eu sunt de acord cu tine. Epigrama e un joc al mintii si al cuvintelor, dar un joc elegant, in care intepatura, chiar daca ustura un pic, nu te raneste. Insa epigramele nu se scriu cu rautate, daca o faci, se simte imediat.
Iar cu supararea ar mai fi multe de spus...E greu sa ignori o impunsatura de stilet, noroc ca mai sunt pe aici zei, doctori, parintei care stiu sa vindece, chiar daca au doar cuvinte la dispozitie.
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Desi ai gust de iod si de formol
Dar voi ramane cu stomacul gol
Ca nu pot sa inghit gutui... barboase
PS. No problem
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Dar tot as vrea acuma sa te-ntreb
Cand te-am atins-insa cu drag-nu neg
Badarania ta ce-o justifica?
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Ca doctorul sau popa ma termina
Iti spun, de ei nu-mi pasa de-or sa vina Cu tine insa alta-i treaba, Nanu...
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Prea des va pierdeti voi de tot masura
Cand vreti in praf sa va lasati rivalul
C-un singur argument veniti...cu dramba
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Pe textul:
„Dimineti inrourate" de Silvia Van
O fi a voastra epigrama
Dar, vezi, aicea este drama
Nici tu n-ai nici o vina, nu insist
Cand, ca si noi, \"te vrei epigramist\"
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei
Cand are stele cu duiumul
De cauti bine in anale
Gasesti...exemplul dumitale
PS. Ce maladie provoaca, doctore, anagramarea asta subita?
Pe textul:
„Epigramiștilor" de Radu Tudor Ciornei