SVSilvia Van
Verificat@silvia-van
„Cuvantul este una din marile minuni ale lumii, pentru ca nimic nu este mai fragil decat el, dar nici mai durabil”
(van_silvia@yahoo.com) Nascuta in Arges, Liceul German in Pitesti, Facultatea de Limbi Straine (germana-franceza) in Bucuresti; profesoara un timp, in prezent, redactor pe probleme de politica externa la Observatorul Militar; volumul de poezii "Obsesia Iubirii" a aparut in mai 2006, iar cel intitulat "Dansand cu timpul" in iunie 2010 la Societatea…
Căci durerea greu apasă
N-ar fi bine mai degrabă
Să-l îngropăm după casă?
Pe textul:
„Satisfactie...postmortem" de Carmen Andreea Anghelina
Și-o mănâncă blana
Sus poeți și-i arătați
Fetei noastre pana
Pe textul:
„Pana-n...pana" de Carmen Andreea Anghelina
Pe textul:
„Poem" de Silvia Van
Pe textul:
„Toamnă târzie în agonie" de Florin Rotaru
Si daca nu, nu... Facem concurs intre noi! Dar cu premiu! O epigrama cu dedicatie pentru castigatori...:)
Pe textul:
„Toamnă târzie în agonie" de Florin Rotaru
De concurs punem degrabă
Cât de mic - și cât un boț!
Ca să meargă treaba treabă
Iei tu azi puiul de moț?
Pe textul:
„Toamnă târzie în agonie" de Florin Rotaru
Cât de mic - și cât un boț!
Ca să meargă treaba treabă
Iei tu azi puiul de de moț?
Pe textul:
„Toamnă târzie în agonie" de Florin Rotaru
(Si mai tine o vreme rochia aia de mireasa...)
Pe textul:
„Andrei Neagu - un risipitor de clipe" de Maria Prochipiuc
Buzunarul să îl țină
Să-i dea nevestei să plece
Și altora ca să vină
Pe textul:
„plătesc un ban dar merită!" de dumitru cioaca-genuneanu
Eram tare mica, era iarna si zapada era proaspata, pufoasa si inalta cat gardul. Tata glumea cu mine, imi spunea, hai fetita, sa te rostogolec in zapada, vrei? Uite, iti dai bluzita jos, eu te arunc in troian si facem o carare pana la poarta. Si eu nu stiam ce ar fi insemnat asta, nu aveam ideea de frig, ma atragea rostogolul prin zapada, ca si cand ar fi fost o tumba prin fulgii de perna. El insista si eu eram gata sa accept, ma nedumerea totusi faptul ca trebuia sa-mi dau bluza jos. Pana cand mama, vazundu-ma prostuta si gata sa fac nebunia, s-a dus afara a luat un pumnisor de zapada si mi l-a pus pe gat. Senzatia a fost cutremuratoare... De atunci am stiut ca zapada doare, dar tot de atunci am ramas cu un mic ras interior: cum ar fi fost daca...?
Pe textul:
„Iarnă" de dorin covrig
Pe textul:
„stam" de Cristian Lazar
Pe textul:
„Punem pariu (3)" de Sorin Teodoriu
Multumesc frumos Mae.
Pe textul:
„Poveste rea" de Silvia Van
Pe textul:
„Cuvinte..." de Vasile Mihai
E un poem trist, Alex, dar mie imi suna in acelasi timp mangaietor. Mi-a placut foarte mult aceasta parte a poemului tau:
\"însă nimic
nu mai este
adevărat
în acești
copaci
rătăcitori
în vocea ta
stinsă
în scrumieră
poate că este momentul
să mă strecor
în altă viață...
E momentul pentru multe lucruri
Sau pentru niciunul...
Pe textul:
„Ultimele zile" de Alex Oberlander
Pe textul:
„Prologul unui epilog" de Monica Mihaela Pop
Pe textul:
„Tu ești exercițiul" de Florin Andor
Acest Diviza e un hâtru
Lui va să zică-i e rușine
In loc de corn să fie mândru...
Pe textul:
„Pe „agonia” dulce e ispita…" de Ion Diviza
Și mă întreb cu mult temei:
Cum Eva s-a născut din coasta,
Dracul - din ce organ al ei?\"
(Ion Diviza)
Ce nevinovat, săracul
Cu-astă întreabare-mi vii?
Din cea parte crescu dracul
Ce te-ndeamnă la drăcii!
Pe textul:
„Pe „agonia” dulce e ispita…" de Ion Diviza