Poezie
Luni
Jurnal (din volumul in pregatire "Ilustrate cu timbru sec")
1 min lectură·
Mediu
Luni, te sărut apăsat
Pe buze. Este ianuarie,
Cactușii dorm iar
Macii se-nscriu în legende.
Pe harta întâmplării
De câte ori zăresc un mac
Mi se face somn de tine...
De tine...
Te sorb lent,
Șoaptă cu șoaptă,
Te menesc în palmele căuș
Rostogolind întrebări
Spre sfârșitul zilei.
De câțiva ani așa
Obișnuiesc să-mi
Încep bună dimineața de
Bună săptămână.
Ochiurile sfârâie tandru,
Lingurițele amestecă
Ceaiul meu, cafeaua ta,
Mierea spuselor noastre...
Știrile dimineții
Le păstrează tăria.
Spre seară, aceiași ochelari
Dau viață literelor
Dar noaptea... da...
Noaptea mă desprind,
Evadez din trupul înfășurat
Pe starea ta de bine și...
Zbor... atât de sus că
Numai zorii
Îmi odihnesc aripile.
026.073
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Miler
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Miler. “Luni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-miler/poezie/13985214/luniComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Adevarat Ottilia! Se simte, se doreste sau e doar o amintire draga, atat de draga incat e amplificata cu riscul de a deveni apasatoare (pentru cei din exterior :D)... Ori...(minunata studentie!!!) poate e acea zi de luni in care te remontezi dupa un weekend ceva mai agitat...
Iti multumesc pentru trecere si randuri,
Silvia
Iti multumesc pentru trecere si randuri,
Silvia
0

\"De câțiva ani așa
Obișnuiesc să-mi
Încep bună dimineața de
Bună săptămână.\", urmată de fuga din sine, din finalul poemului.