Formula fericirii
Reacția conferențiarului la aflarea celor relatate de Alina, fu una explozivă,se albi, apoi se înroși, iar mai apoi slobozi un hohot de răs, deloc potrivit cu situația de față -Fantastic, rosti
Formula fericirii
Ochii extraterestrului straluciră ca două luminițe verzi. -Nu vreau să te sperii , Alina șopti, nu vreau să îți fac rău...nu aș putea niciodată, dar ca să poată să fie ceva între noi,îți sunt dator
Formula fericirii
Reîntoarcerea extraterestrului la Universitate după o perioadă echivalănd pe Pămănt cu patru ani avea ca scop aceleași obiective,capturarea formulelor buclucașe, căci Marele Sfătuitor chibzuise
Formula fericirii
Simpaticul extraterestru intuise bine,Alina se îndrăgostise de el, altfel nu își explica schimbările bruște de comportament ,atunci cănd apărea în fața ei. Dar el venise cu un scop precis , acela
Formula fericirii
Atras de un zgomot cam ciudat nea Pandele, paznic vechi la Universitate ,și cunoscător al tuturor ungherelor acestui edificiu,își grăbi piciorele .Poate doar vreun șoricel nocturn ar fi putut
Patru jobene negre
Nea Vasile se deșteptă din aburii de alcool trezit de un zgomot suspect.Își aminti că pierduse șirul paharelor la prănz. Exagerase, se simțea vinovat, acum cănd îl durea capul. Cu pași tărșăiți se
Ziua în care ninsoarea a fost tristă
Ningea frumos înainte de Crăciun iar ninsoarea sporea senzația de ireal..Nu mai conta că era noroi pe străzi,și căinii maidanezi te încolțeau uzi la tot pasul . Dar lumea era cam grăbită fiindcă era
Îngerul care și-a lăsat aripile acasă
Zilele de noiembrie sunt aproape întotdeauna,reci ,ploioase și mai ales triste,îți dau o stare proastă,și nu îți dorești să ieși din casă,pentru nimic în lume...Dar dacă trebuie o faci.Așa am făcut
O lecție de pian ciudată
Lecțiile de pian erau tare supărătoare ,mai ales când greșeam și profesoara mă lovea cu creionul peste degetete. Mă oboseau atât de tare, încât i-am spus mamei că renunț. -Nici gând, acum în prag
Unde mergem în concediu?
-Te anunț, îi spuse lui Victor soția ,că s-a aprobat concediul meu. -Ce bine! Și așa vroiam să merg la țară. Privirea ei nu se arătă prea binevoitoare. -Ce repede uiți, doar mi-ai promis că anul
Eclipsă totală de inimă
Tânarul îi întinse doctorului o hârtie. -Ce e asta? A,trimiterea... O studie câteva secunde. -Asteaptă ,afară, te rog, te va chema asistenta. In sala de asteptare plutea un aer straniu,și
