Poezie
Șoseaua morții
1 min lectură·
Mediu
drum anost presărat de ghimpi
roșu-i cerul, orizontul visează.
dragostea-i mimată de sumbrul gând,
vulturul țipă, vervă inutilă.
curajul e plecat pe poteca uitării
moartea zâmbește cand porumbelul sângerează,
decorul se schimbă, actorii sunt aceiași,
muzica a rămas, ritmul s-a desprins.
în încăpere e întuneric, cumplit de rece
viitorul se apleacă, promite și minte
un comitet de îngeri ce veghează drumul,
șosea a morții pavată în stil caucazian.
001.615
0
