Poezie
Lia,
elena zapadia
1 min lectură·
Mediu
de câte ori îndurerat
în noaptea neagră deasă
precipitat deschid un geam
las fumul ca să iasă.
stingând lămpița cu petrol
cu un reflex stângaci
încet
clipele și timpul
gol
se lăfăie tacit, discret.
la tine astăzi mă gândesc
a fost
ca niciodată
nu mai zaresc în zări întregi
pe toată glia
aceea frumoasa fată.
de departe și de demult
prin case văruite
icoane vechi, icoane noi
nu poate ca să uite...
042847
0

cu drag
Raluca