Domnul Davidescu
Înalt, cu spatele drept și ochii ațintiți în ecranul telefonului. Puțin aplecat, cu coatele rezemate de genunchi. Era domnul Davidescu, profesorul de matematica, pe care îl văzusem întâmplător în
ȘAȘerbănescu AnaCabinetul Oliviei - Partea I
La ora două, el își luase caietul de matematică și creioanele, așteptând tolănit pe pat sosirea Ioanei. Cu ochii ațintiți în tavan, încerca să nu se lase distras de diverse gânduri care i-au tot
ȘAȘerbănescu AnaCabinetul Oliviei - Partea I
Pe un teren proaspăt cosit, vreo zece băieți de până în 20 de ani jucau fotbal. Unul dintre ei tocmai șutase cu forță spre poartă și nu îl observase pe Sorin care se afla la doar câțiva centimetri
ȘAȘerbănescu AnaJurnalul pătat
-Domnule, e adevărat că trebuie să mă înscriu pentru un job de vacanță ca să obțin bursa pentru anul de studii în Elveția? Un profesor mic de statură, cu ochii mici și buzele mereu arcuite într-un
ȘAȘerbănescu Ananici eu
Mă aflu acum, spre uimirea mea, pe cea mai înaltă culme din câte am văzut până acum. Nu exagerez, doar visez. Dar înainte să fi visat, mi-am petrecut
ȘAȘerbănescu AnaPlângea pentru că a văzut curcubeul
Urcam alene treptele de la metrou. Știam că pe partea stângă, în capul scărilor, el avea să vină spre mine și să mă atingă cu mâinile acoperite de un strat considerabil de jeg. Am tresărit și am
ȘAȘerbănescu Ana