Poezie
AUTOCONVINGERE
Schmidt Fernando
1 min lectură·
Mediu
Anevoios mă simt--pragmatic--
O umbră într-un vechi castel
Și te aștept plângând sălbatic
Ca un cretin...ca un tembel...
Când tac vorbesc și-apoi nu tac
Și umplu golul dintre noi
Stând tolănit într-un hamac
Din țesătură de gunoi.
Eu singur mă combin etanș,
În aure de pomi și flori,
Și scot din toate un melanj
Ce am să-l beau apoi în zori.
Disec ideile-n felii
De interede feciorești...
Eu te iubesc acum,să știi--
Căci tu ești eu și mă iubești.
Rostesc cuvinte fără rost
Plângând cu picături de rouă,
Am înflorit în zi de post,
Să fim noi doi,să fim noi două.
Acum că totul s-a sfârșit
Și am aflat că ești frumoasa,
Încerc să te conving grăbit
Să te conduc tiptil spre casă.
05-06-1999
001.510
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Schmidt Fernando
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Schmidt Fernando. “AUTOCONVINGERE.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/schmidt-fernando/poezie/211895/autoconvingereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.