Poezie

pentru Bebe

1 min lectură·15 februarie 2005

Mediu

asa...

lasa-ma sa dorm putin la pieptul tau...

sa uit ca totul e nedrept

sa uit ca muntii drepti

sunt acum de nori incununati...

sa uit ca pe Furnica

a-n florit rodothendronul...

ca florile de colt

si-au lasat de mult samanta...

sa uit ca pescarusii

nu traiesc in munti...

sa uit c-am plans degeaba...

sa uit ca soarele rasare la est

si apune cateodata la vest..

sa uit dorul ce ma leaga

de munte, de cristal, de stanca...

sa uit ca ce am scris

n-are nici ritm, nici rima, nici masura...

sa uit ca azi

cadavrele de plumb danseaza...

ca muzica s-a oprit demult

dar eu tot Nebunul de alb ascult...

sa uit Batranul refugiu

sa-mi cladesc singura azi un refugiu...

pe muntele meu, un refugiu...

o racla de clestar...

unde as putea urca acum?

unde e locul meu acum?

unde sa rad? unde sa plang?

si de ce?

da-mi zambetul pe buzele-mi reci...

da-mi un surasul formal printre lacrimi seci...

lasa-ma acum sa delirez...

sa strig, sa cant, sa rad, sa plang...

si acum trezeste-ma zambind...

001.525

sanziana. “pentru Bebe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sanziana-0011571/poezie/106417/pentru-bebe

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.