Speranta

Despre singuratate esti obligat sa gandesti negativ si pozitiv in acelasi timp; despre vidul omului si cel al vremii. Oamenii sunt masinariile durerii cand singuratatea ii apasa. Bucuria nu o poti cunoaste singur, iar atunci cand esti singur te nasti si mori in tine.

In mare parte, farmecul unei poezii este dat de metafore, de expresii care antrenează subconștientul cititorului într-un joc de tablouri. Versurile tale îmi par brute și la drept vorbind, cam imperative pentru ceea ce speranța inseamna de fapt. Poate ca dragostea are nevoie de imperative dar poezia trebuie sa le imbrace in simboluri, nu sa le lase sub forma de simple strigăte. Mi se pare deplasata si chestia cu plecatul la alta floare. Nu stiu inca sigur de ce dar imi pare cam colțuroasa, din topor adică. Poate pentru ca pare a fi singura metaforă a poeziei.

Ai mare dreptate! Mi-am insusit greselile si ca un elev silitor ce sunt, am scris alte poezii care, spun eu, sunt mult mai bune decat aceasta.De fapt conteaza ce spuneti voi!
Speranta, nu-i asa, moare ultima.
Sper sa nu mai dezamagesc!