Poezie
nu am învățat
1 min lectură·
Mediu
cineva îmi spunea odată în timp
ce mă săruta pe creștet:
\"despărțirile dor doar când rupem
oamenii din suflet ca pe niște flori
și-i aruncăm cu ochii închiși în spatele nostru trasformându-i
în fân bun de rumegat timpului până când
acesta albește și uită,
iar ei devin amintiri, amintiri, uitări...în alte uitări.\"
cineva îmi spunea odată în timp
ce-și lua la revedere:
\"acum uită tot ce ți-am spus și smulge-mă
din tine ca pe o buruiană
și dă-mă carne uitare corbilor cărunți
sau crește-mă în tine din nou
la umbra liniștită a unui zâmbet.\"
cu vorbele astea mi-a murit mie îngerul
ghemuit între aripi,
iar întoarcerii mi-a lăsat
un sărut, două lacrimi și un zâmbet.
eu nu am învățat însă nici acum
să-mi iau \"La revedere\"
și-s tot mai goală cu fiecare om
001.385
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sandrina-Ramona Ilie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Sandrina-Ramona Ilie. “nu am învățat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sandrina-ramona-ilie/poezie/1817490/nu-am-invatatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
