Rusu Claudia

E o poezie destul de lunga pentru a exprima ideea pe care doresti sa o exprimi. Pe viitor, poti comprima versurile, poti taia mult, renunta la cele redundante si mai ales poti cauta cuvinte, imagini, metafore care sa te ajute sa castigi in expresivitate, respectiv sa comprim si sa renunti la surplus. Intre tine si Ella e vantul care a batut, v-a reunit si v-a despartit.
Ma intreb daca Ella exista sau e doar o soapta, doar un gand, o metafora?

Intotdeauna exista un tu, pe care noi ni-l vorbim. Cat de bine reusim sa-l prindem, asta tine si de priceperea noastra, de empatie si de cat de mult ni se dezvaluie si celalalt.

Mi-a placut ideea \"imi vorbesc prin somn despre tine\".

Ha, ha,
da, sa zicem ca mi-am facut reclama prin intermediul tau, Dorinta draga, si ca si tie ti-am fcut reclama. O reclama gratuita si nesponsorizata. Adevarul este ca in acea seara, datorita vinului, probabil (\"hai sa dam vina pe rosu\", ca sa nu ma dezmint) am avut inspiratia de a scrie patru asa-zise poezii in doua trei ore (record pana acum), doar pentru ca tu, draga dorinta, ca muza, m-ai vizitat. Trebuie sa-ti multumesc.
Acum, lasand putin gluma, am inteles ca tu ai acest set de poezii du dedicatii, pe mine m-a dus gandul la Minulescu, cu \"Celei care...\" (fie vorba intre noi), iar eu, cu astfel de tiluri as fi scris astfel de poezii, asa cum le-am postat ca si comentarii, sub poeziile tale. Vad ca nu te-ai suparat, nici nu aveai de ce, asa ca batem palma, nu?

Alma,
sensibilitatea ta e si a mea. Ma bucur ca m-ai inteles, mai mult chiar, am sa te citesc, sa vad daca si eu ma voi regasi in scrierile tale. M-ai fericit, nici nu stii tu cum...

Costel,
sigur ca voiam sa-ti aduc o particica de acasa in suflet, mai ales pentru ca am inteles ca esti plecat, (probabil, de multa vreme) prin straini. Faptul ca ti-a mers la inima, este chiar o bucurie pentru mine, iti daruiesc \"verile salajene\", din suflet.

acolo unde tarana isi despica rotund uimirea,
in lave fumegande, purpurii,
acolo e ochiul tau.
voi trimite in fiecare amurg
vanatorii de tornade
sa-mi prinda un uragan intre palme
sa-mi astern deasupra ochiului tau
vulcan
inghetul.
uite, eu vreau sa sa stiu ca tu,
cu plansul tau pe lespezi
vei opri lacul Rosu intre munti,
izvorul Crisului, in matca dulce
si Marea Neagra
intre brate.
Delta, te vei numi
si-atunci cu un singur gest
imi voi indeplini o ultima Dorinta:
priveste-ma tu, de dincolo de tine,
verde, albastriu ori brun,
fara apele tulburate din adancuri,
limpede, dulce sau amarui,
printre corali, pesti si boboci de nufar.

acum.
abia,
priveste-ma!

Celei ce nu vede,
celei ce trece pe spinarea zebrei
cu talpile impleticite
dincolo
tintuind cu ochiul bastonului o cruce
pe carosabil,
cu tocurile ingropate in podele,
aceleia,
cu amprentele roase de scris, cu alfabetul in buricele degetelor
i-as lipi un brat de mijloc
as rapi-o din ochii milei
i-as asterne in dosul pleoapelor un covor rogvaiv pe care sa-si doarma visele

celei ce nu vede
i-as spala in lacrimi ochiul din frunte
as incaleca-o pe inorogi
sa o poarte dincolo de lumina.

Ei, aceleia, intinde-i si tu
o mana!

fiecare verde se coace sub tine, Ra,
ma-ntind si eu cu bronzul meu statuar
bat campii,
iata-ma imbujorata in asfintit
sub penele negre ale noptii
ma-ntind pe roua serii
astept sa ma despice iarba
sa ma coc
abia dimineata aud falfaitul negru al corbilor
desprinsi din trupu-mi lan
voi alergati dupa fluturi,
alergati,
lasati-ma pe mine,
lan dormind sub corbi.