Poezie
Mă grăbesc
1 min lectură·
Mediu
Da! am avut
senzația
că cineva
mă urmărește,
când mi-am întors
privirea,
am constatat că,
nu era nimeni.
Am început
să alerg,
de ce alergam,
simțeam
cum în mine
puterile cresc
și atunci,
întorcându-mi
iarăși privirea
da, am văzut-o,
ea era vremea,-
timpul adică
alerga după mine,
să-mi spună
cât de mult
mă grăbesc
3 martie 2007
00892
0