Poezie
poem
omul si timpul
2 min lectură·
Mediu
poem
fă-ți timp în viață
că viața-i un joc
clepsidre-i din preajmă
găsește-i un loc
și-atunci ea va curge
cu fire de gheață
nu flori de nisip
topește-o pe toată
și-ascunde-o-n pământ
clepsidra cea goală
în suflet s-o pui
și-atunci ea va strânge
când tu o să-i spui
fă-mi timp în viață
să încap pe-o bucata
din lume si eu
fă-mi timp să adun
ce-i în sufletul meu
fă-mi timp ca să dau
lumii ce am
mai frumos și mai sfânt
fă-mi timp să ascult
ce ascult de un veac
chemarea iubirii
de dorul pribeag
fă-mi timp să gândesc
ce-am făcut ce-o să fac
de-o mai fi să trăiesc
o fântână să sap
un vis să îl cresc
un zbor să-l învăț
fă-mi timp ca să sap
de-o mai fi să trăiesc
să mai pun un copac
la mormântul ceresc
al părinților mei
de-o mai fi să trăiesc
de-omai fi să-ntâlnesc
acel suflet pribeag
fă-mi timp să gândesc
dacăîncă mi-e drag
de-o mai fi să iubesc
fă-mi timp
la tulpina iubirii să sap
să descoper s-ascund
tot ce este mai bun
în afară de trup
fă-mi timp ca să știu
unde plec mâne sau azi
fă-ți timp tu lumină
a pasilor mei
fă-ți timp ca să-mi spui
în viață
pe unde-i mai bine
să calc
dacă știi!
1 februarie2007
Ruslan MOSCALU
001097
0