Poezii

Mi-e sufletul plin de dor de inocență Parcă nu am fost copil Parcă nu voi fi înger... Mi-e sufletul plin de dor de iubire Parcă nu am avut părinți.... Parcă nu voi fi femeie.... Mi-e

RZroxana z

0

0

Aș vrea să-mi pot urla sentimentele Să mi le scrijelesc cu propriul sânge, în propria carne… S-ar atenua oare durerea inefabilului lor? Neputința transmiterii lor mă sfâșie… Suntem sortiți

RZroxana z

0

0

Și totul devine atât de clar și de translucid în mine când plouă Aș vrea să plouă o veșnicie sau o viață de mine să pot fi cu mine Ploaia mă dezbracă și simt puritatea și neștiința

RZroxana z

0

1