Hai să vorbim doar noi doi,
Să ne lăsăm duși de val și de ploi,
Soarele să ne usuce inimile
În timp ce tu îmi pansezi rănile.
Nu vreau să te am pentru o viață,
Vreau să îți fiu muză doar o
O zi frumoasă de mai
Departe, lângă un munte,pe-un plai
Răsări voios un fir de iarbă
Gingaș, ca o adorabilă nalbă.
Verde ca o lăcustă
Simțea soarele ca o lustră
Și-o adiere parfumată
Cu o
Aș vrea să am puterea
De a schimba lumea.
M-aș juca cu ea
Până ar ieși ce-aș vrea.
Aș reface un întreg ciclu
Deși știu că ar fi nesigur.
Aș oferi omului singur
Un leac mai puțin
Venind încet spre călători
Ea reprezintă o mare taină,
Dependentă de sterpele culori
Și de-a negre-i haină.
O teamă absurdă noi simțim
Cu a ei mai mare apropiere,
Care ne face să sfârsim
