Poezie
eclipsa
1 min lectură·
Mediu
Un vânt lunatic
aleargă pe lângă urechile mele,
lăsând în urmă o șoaptă ce mă-nfioară.
Parcă un urlet flămând care-și cere prada imposibilă.
Și totuși ea începe a lăcrima, a sângera
și încet încet pare a fi devorată,
de enigmatice făpturi ale nopții.
Doar urletul lupilor printre brazi
și ea, numai una, luna
Își arată doar întunecată.
001623
0
