Facilitati pentru investitori

Facilități pentru investitori O baracă de tablă la marginea orașului constituie biroul unei firme. Numele firmei este scris, mâzgălit, cu vopsea pe unul dintre pereți. Un posibil client înoată prin noroi spre biroul firmei. - Bună ziua ! - Bună ziua ! - Aici este firma ,,Vinacet SRL” ? - Da ! - A, bun, am ajuns. - Ce vrei, nene ? - Știți, am lucrat la negru în străinătate ... - Ca toată lumea, că și eu tot la negru în străinătate am lucrat, de am avut bani să deschid firma asta. - Da, păi, dacă nu ești politician, polițist, jurist, jurnalist, na, trebuie să trăiești, ce să-i faci, la muncă la negru. - Da, băi nene, ne-a salvat Italia, Spania că altfel nu știu ce ne făceam. - E, ne duceam în Anglia, Germania ... - Franța. - Da, eu vreau să-mi aranjez și eu puțin apartamentu’, două camere, să-i dau o mână de var. - Foarte bine, dați-i ! - Păi, de-aia am venit la firma dumneavoastră, pentru că vă ocupați cu zugrăveli. - Dom’le, ne ocupăm, noi, de zugrăveli, da’ să știi că suntem foarte ocupați. - A, nu-i nimic, nu mă grăbesc, și dealtfel mai bine la o firmă ocupată, asta înseamnă că faceți treabă bună și vă caută lumea. - Da, fac treabă bună, sunt zugrav de douăzeci de ani, am lucrat și afară. - Da, mi-ați spus ! - Dar ... dar luna asta nu se poate, nici nu încape discuție. - Atunci s-o luăm cu luna viitoare. - Da, pentru luna viitoare putem să ne uităm, știți am o agendă foarte încărcată. - Pentru mine e simplu, o mână de var, cât să dureze, câteva zile și cineva cu experiența experiența dumneavoastră, imediat e gata. - Imediat, imediat, dar să verificăm agenda. - Să verificăm atunci, s-o luăm cu întâi ale lunii. - Așa, întâi ale lunii următoare ... - Ia vedeți ! - A, nu se poate ! - Nu, de ce ? - Păi, sunt ocupat ! - Da ?! - Da, pe întâi ale lunii trebuie să merg să depun declarații de plată pentru impozitu’ pentru angajați. - Și cât durează ? - Având în vedere că acum au computere d-alea noile ... - Și cât durează ? - Și dacă am noroc. - E, și cu noroc. - La ce cozi sunt, poate reușesc într-o zi. - Aoleo, dacă aveți noroc o zi întreagă. - Da ! - E, atunci, dacă întâi e ocupată, ce ziceți de doi ale lunii ? - Să vedem ce zice agenda. - Da, ia să vedem ce zice agenda. - Agenda zice ... a, nu pot, nene ! - Nu puteți ? - Nu ! - De ce ? - Sunt ocupat. - Și pe doi ? - Da ! - Pe doi ce mai e ? - Da, pe doi ale lunii ... ă, da, mă duc să depun declarații pentru taxe la sănătate. - Declarația la sănătate ? - Da, te duci cu o hârtie și cu discheta, stai la cozi, dacă am noroc într-o zi termin. - Păi, de ce durează așa mult ? - A, păi, cu computere d’alea noile. - A, computere ?! - Da ! - Așa, deci nici pe doi nu se poate ? - Nene, eu vreau să-ți văruiesc apartamentu’, că doar sunt zugrav, cu asta mă ocup, da’ în loc să lucrez la negru, mi-am făcut ca idiotu’ firmă. - Și ?! - Și, și acu’ treb’e să depun declarații, ce vrei, să mă vezi la televizor la mariiiii corupți ? - Păi, stai așa ... - Așa, stau ! - Mariiiii corupți, nu sunt ăia, de a furat flota, fabrici, rafinăriile, banii de autostrăzi ? - Nu, nene, vezi dacă n-ai intrat în mediu dă afaceri, nu știi. - Ce să știu ? - Ãia, care a furat flota, fabrici, banii de autostrăzi. - Așa ?! - Ãia, nu e corupți. - Da’ cum ? - Ãia e imuni. - Imuni, ce-i aia ? - Adică are imunitate. - Aaa ! - Corupți e ăia care n-a depus declarația de 5 euro. - A, care n-a plătit ... - Nu care n-a plătit, e suficient să nu depui declarația, poți să plătești, da’ dacă n-ai depus declarația, ești mare evazionist, corupție la nivel înalt. - Ai numai spune ! - Păi, da ! - Atunci, nene, depune hârtii. - Asta fac ! - Atunci pe trei ale lunii. - Să vedem agenda. - Să vedem agenda. - A, nu se poate. - De ce ? - Sunt ocupat. - Și pe trei ? - Da ! - Ce mai e ? - E, trebuie să mă duc la forțele de muncă ... - Păi, n-ai, nene, firmă, nu te-ai angajat o dată la firma mata ? - Nu mă duc la forțele de muncă să mă angajez. - Da’ de ce te duci ? - Să depun ... - Să depui o declarație ! - Ai văzut ca-i învățat. - Da ! - Bravo ! - Acu’ ce declarații mai depui ? - Comision ITM ! - Comision ITM ? - Da ! - Nene, mai înebunit, și pe patru ale lunii ? - Și pe patru ale lunii. - Ce mai e ? - Cum ce mai e, e de depus ... - Alte declarații ? - Da ! - Care? - 100 și 300 ! - Aoleo, astea ce mai e ? ... Auzi, 100 și 300 ?! - Păi, TVA-ul ! - A, TVA-ul ! - Da ! - Așa, zi ! - Păi, ce credeai ? - Ce să mai cred, nu știu ce să mai cred. - E, dacă am noroc într-o zi le depun pe amândouă. - Ai nu mă-nebuni, două dintr-o lovitură, două hârtii într-o singură zi, uimitor. - Da, da’ asta dacă nu-mi zice că computer-u’ nu poate să citească discheta. - Aoleo, se poate să zică că ... computer-u’ ... - Ãhă, foarte des. - Aoleo ! - De aceea cumpără computere în fiecare săptămână. - A, din ce în ce mai bune. - Nu, din ce în ce mai scumpe. - Deci, ce s-o mai lungim, nici pe patru ale lunii nu se poate. - N-ai văzut, nene, sunt ocupat. - Așa e, program încărcat. - Asta e ! - Atunci să mergem mai departe. - Așa, mai departe ! - E, pe cinci ale lunii. - Nene, dacă te uiți pe calendar ... - Așa ?! - Pe cinci ale lunii viitoare e sfârșit de săptămână, e sâmbătă și duminică. - A, e sfârșit de ... săptămână. - Da’ ce credeai ? - Am crezut că e sfârșit de depus hârtii. - Nu, nene, e dumnică, stă omu’ acasă, se odihenște după o săptămână de muncă. - Ce muncă, că toată săptămâna n-ai făcut nimic. - Cum n-am făcut nimic, cum n-am făcut nimic, da’ la cozi, da’ la cozi, știi cum e să te împingi, să te îmbrâncești, să te bați cu ăia care se bagă în față. - Ãăă ... ! - Stai nas în nas cu toți bolnavii. - Păi, dacă e bolnavi, de ce nu stau acasă, să se îngrijească. - Băi, nene, mort-copt stai la cozi la hârtii, crezi că ăia cu anti-corupția, asta, e de glumă, bolnav-nebolnav, pușcăria te mănâncă. - Aoleo, mamă ! - Crezi că ăia cu gresia, doarme ? - Cu linoleum-u’ ! - Ba ... parcă cu mocheta ! - Ãăă ... cu parchetu’, nene ! - Așa , cu parchetu’ laminat, anti-corupție ! - Și ? - Și, și e greu să stai la cozi. - Mie îmi spui. - Când lucram zidărie la negru în Italia, după o săptămână de lucru nu eram nici pe jumătate obosit ca aici după o săptămână de stat ... - A, mai stați, vă odihniți ? - Stat la cozi, la hârtii ! - A, da ! - Asta e, muncă multă. - Da, bun, dar pe șapte ale lunii începe o nouă săptămână și ne apucăm de lucru. - Da, începe o nouă săptămână și ne apucăm, iar, de lucru. - Deci, vă aștept pe șapte ale lunii viitoare ? - De ce ? - Cum, de ce ? - Păi, da, de ce mă așteptați ? - Cum, de ce, nene, să-mi văruiești casa, nu ți-am spus mai devreme ? - Și, eu, nu ți-am spus că sunt ocupat, trebuie să mă uit în agendă. - Păi, nu te-ai uitat că până pe șapte nu poți, da’ pe șapte începi o nouă săptămână de ... - De stat la alte cozi cu alte hârtii. - Îu ! - Ce-i ? - Vrei să zici că și de pe șapte în colo tot n-ai terminat cu hârtiile ? - Păi, nu ! - Păi, aoleo ! - Ce-i ? - Adică și săptămâna ... stai să mă uit pe calendar ... de pe șapte pe unsprezece, hârtii ? - Da ! - Și de pe douăzeci și unu pe douăzeci și cinci, hârtii ? - Da ! - Ce mai faci, măi nene ? - Cum ce fac, plătesc taxa de protecție, taxa de ... - Ei, ei ! - Ã ? - Ce taxă de protecție ? - Da, te duci la administrația financiară pe strada Grindeanu, civilizat, cozi, îmbulzeală și cu hârtiile, rezolvi. - Nene, ți-e rău de la var, ai băut var ce-ai ? - De ce ? - Taxa de protecție o pune mafia. - Mafia e în Italia, la noi nu e mafie. - Nene, mafia vine să ceară taxă de protecție și poliția umblă după ei să-i aresteze. - Da, umblă după ei să-i aresteze, că cine n-a plătit taxele, inclusiv de protecție, e evazionist, e corupt. - Cum, nene, la noi e și taxa asta ? - Da ! - Mata, ai plătit taxa de protecție pe Grindeanu ? - Da ! - I-auzi, bre, n-am știut ?! - Vezi, nene, daca-i plecat mult timp din țară numai știi ce-i p-acasă. - Da’ ce e, nene, cu atâtea hârtii, declarații de depus cu dischete, cu ... - A, păi, facilități pentru investitori. - Aoleo ! - Da ! - Facilități ?! - Da, facilități, adică sprijin, așa-i sprijină pe micii investitori, marii investitori, străinii investitori. - A, așa ?! - Da, plătești taxele centrale, după aia pe cele locale, după aia mai ștampilezi un registru control, mai se schimbă CUI-u’, mai ... - Schimbă cuiele la mobilă, ce cuie schimbă ? - Nene, CUI-il de înregistrare fiscală ! - A, de înregistrare fiscală ?! - Da ! - Da’ de ce-l schimbă, nu s-a înregistrat odată ? - Ba da, dar așa e cu facilitățile astea, cu sprijinu’ la IMM-uri. - A, așa ?! - Da, dă-i umblă cu hârtii, stai la cozi, plătești pe la notari, camere de comerț ... - Ca să schimbi un cui ? - Da, facilități pentru investitori, sprijin pentru microîntreprinderi. - Da’ de ce-l schimbă așa des ? - Să nu ruginească cumva. - Bă, nene, da’ ce facilități. - Crezi că politicienii nu face nimic ? - A, nu, am văzut, își fac vile. - Da, nene, da’ și legile astea, ce bune e. - Și eu care credeam că politicienii sunt proști. - Nu politicienii e proști, ăia care votează e ... - Câte are omu’ de învățat, și la vârsta mea, câte am aflat dintr-o simplă conversație. - E ! - Cred c-ar trebui să mă uit mai mult la teleenciclopedie. - Cu maimuțe cu astea, da ! - Auzi, nene, o ții așa cu depus declarații, cu ștampilat autorizații, cu schimbat hârtii și certificate ... - A, păi, am calificare de acu’, de codar sau codoș sau cum i-o zice la ăla de stă la cozi. - La hârtii ?! - Bine-nțeles, la hârtii ! - Auzi, nene, dar măcar la șfârșitu’ lunii, pe treizeci de exemplu. - Ce-i pe treizeci ? - Ce faci pe treizeci ale lunii ? - Să vedem ce zice agenda. - Să vedem. - Aăă ... da ! - Da, ce ? - Da, trebuie să depun declarația cu dischetă ... - Iar, declarația de depus ? - Da ! - La ce ? - La șomaj. - Și iar cu cozi, stai cu hârtiile ... - Și cu discheta. - Aoleo, și cu discheta, și dacă ai noroc termini într-o zi. - Da, dar s-a mai îmbunătățit sistemu’. - S-a îmbunătățit ? ... Am trăit s-o aud și p-asta ! - Da, păi, mai de mult trebuia să vii cu discheta și cu declarația în ... - E, în ?! - În două exemplare. - Așa, și ? - Și acum vii cu declarația doar într-un exemplar. - Extraordinar, bă, da’ ce îmbunătățire substanțială, da’ ce facilități. - Mai ales pentru IMM și microîntreprinderi. - Mai ales ! - Așa-i ! - Facilități nu glumă ! - Facilități ! - Nene ! - Zi ! - Dacă toată luna în loc să-ți vezi de profilu’ matale, de zugrăveli și zidării ... - Așa ! - Umblii după prostii, cu hârtii, cu dischete ... - Facilități pentru investitori, ca să meargă treaba cât mai bine, cu cât sunt mai multe hârtiile și mai complicate cu atât mai bine. - Pentru cine ? - E ! - Așa, facilități ! - Da ! - De-aia vor, ăștia, să bage declarația de avere la toată lumea, ca să fie hârțogăria cât mai stufoasă. - Facilități, nene, nu glumă ! - Băi, nene ! - Da ! - După atâtea facilități ? - Așa ! - Pe treizcei și unu ale lunii, în ultima zii a lunii, ce faci ? - Să vedem ce spune agenda. - Agenda, m-ai turbat, să vedem agenda. - A, da ! - Da, ce da ? - Pe treizeci și unu ale lunii, eu ... - Să nu-mi spui că ... - Ba da ! - Aoleo ! - Altă facilitate. - Aoleo ! - Da ! - Acu’ ce mai e ? - Cum ce, facilități ! - Aoleo ! - Trebuie să depun 010. - Ce ? - 010 ! - Ce mai e și asta ? - O altă faci ... - Facilitate, știu, da’ ce fel de facilitate ? - Vectorul fiscal ! - Vectorul fiscal ? - Da, vectorul fiscal. - Aoleo, nene ! - Ce-i ? - Să fii patron înseamnă să umbli cu vectori d-ăștia ? - Sigur ! - Aoleo, mamă ! Ce vectori sunt ăștia ? - Băi nene, cum să-ți explic io ? - Oricum ! - Fii atent, dacă o firmă are un rulaj e IMM. - Am înțeles ! - Dacă luna următoare are alt rulaj e microîntreprindere. - Și luna următoare e miniîntreprindere și luna următoare e miliîntreprindere și luna următoare e deciîntreprindere și luna următoare e kiloîntreprindere ... - Alo, nene, ai turbat ? - Așa , mai departe ! - E, și trebuie să depui vectoru’ fiscal că te-ai trecut de la una IMM, la alta microîntreprindere. - Păi, nu te-nebunește ? Dar dacă nu mai depui vectoru’ ăsta fiscal ? - Evaziune, corupție ! - Băi nene, nu-nțeleg. - E, ce nu-nțelegi ? - De ce le tot schimbă așa ca să ... - Facilități, să fie cât mai bine. - Așa ! - Da’ ce credeai ? - Păi, eu nu prea înțeleg cum ... - Băi nene, eu, de exemplu, dacă într-o lună n-am văruit nici un apartament, nici un gard, nici un copac. - Nimic ! - Nu câștig nimic. - Așa-i ! - Da, dar eu m-am pregătit, mi-am cumpărat var. - Sigur ! - E, a scăzut impozitu’ pe profitu’ zero pe care l-am făcut că n-am văruit nici un apartament ... - Nici un gard, nici un copac ! - Așa, dar mi s-a mărit impozitu’ la sumele cu care am cumpărat varu’, pe care nici nu l-am folosit încă. - Ce simplu e când îți mai și explică cineva. - E, așa-i la noi, nu ne place să căscăm ochii înainte, treb’e să ne dăm cu capu’ de pragu’ de sus. - De câte ori ? - Asta ne întrebăm de câteva mii de ani ! - Auzi, băi nene ? - Aud ! - Da’ dacă mata ... - Așa ! - De pe întâi ale lunii ... - Așa ! - Pe treizeci și unu ale lunii ... - Așa ! - Umbli după cai verzi pe pereți ... - Nu zugrăvesc, nene, nu ți-am spus că stau la cozi ... - Asta ziceam și eu. - Ce ? - Că în loc să lucrezi, umbli cu hârtii ... - Cu dischete ! - Așa, și cu dischete. - Da ! - Să plătești ! - Și să mă duc după aia cu declarațiile. - Băi nene, stai așa ! - Stau ! - Adică o dată stai la cozi să plătești și altă dată stai la cozi să depui declarații ca-i plătit ? - Da ! - Nene, ești sănătos ? - De când mi-am dechis firma asta ... - E ? - Și io mă-ntreb. - Băi, nene ! - Da ! - Mata ești zugrav ? - Da ! - Și ce faci ca zugrav ? - Păi, zugrăvesc ... - Deci, zugrăvești ? - Da ! - Și stai și cu declarații, vectori fiscali, cu cuie de înregistrare, cu ... - Da ! - Cum, băi nene, de la întâi ale lunii până la treizeci și unu ale lunii, adică, ale fiecărei luni ? - Bine-nțeles ! - Păi, zugrăvelile ? - Ce-i cu zugrăvelile ? - Băi, nene ! - Da ! - Dacă de la întâi la treizeci și unu. - Așa ! - Ești ocupat cu facilitățile pentru investitorii. - Da ! - Când mai lucrezi, când mai zugrăvești, băi nene ? - De pe treizeci și doi ale lunii în colo !