Zice lumea

Zice lumea Pe o terasă, Gogu Chirvase, stă la o masă și bea din halba de bere cu înghițituri mari, cu privirea pierdută, cu o expresie de disperare pe față. Din aglomerația străzii se desprind trei perasonaje, care vin pe terasă. Unul dintre ei îl vede pe Gogu Chirvase. - Bă ! ... Uite-l pe Chirvase. - Da, hai la el. Cei trei se apropie de masa lui Chirvase, care îi salută apatic. Starea depresivă a lui Chirvase este evidentă, iar cei trei se uită unul la celălat semn că au observat că este ceva în neregulă cu Gogu Chirvase. - Măi, Gogule, ce-i cu tine ? întreabă Marin. - Ce să fie, bă, ce să fie ... e lumea rea ! Asta știm și noi, da’ ce s-a întâmplat ? Vine chelnerul. - Ce doriți ? - Trei halbe ! - De care ? - Ieftină și rece ! - Bun ! Chelnerul pleacă. Cei trei se uită unul la altul, îndemnându-se din priviri care dintre ei să-l întrebe mai departe pe Gogu Chirvase. - Gogule ... Chirvase, hai, mă, zi ! ... Ce-i cu tine ? - N-auzi, e lumea rea. - Asta știm, da, tu, ce s-a întâmplat ? - Ce să se întâmple, gura lumii, asta e ! - Păi, și tu, te pui cu gura lumii, lasă-i în pace, îl îndeamnă Marin. - Numai aiurea vorbesc, aprobă și Ciripoi. - Da, chiar și în ziare sau la televizor, tot numai prostii spun, completează și Andrei. - E lumea rea, continuă Gogu dezamăgit, cum pot spune, dom’le, asemenea lucruri. - Da’ ce a zis ? întreabă Ciripoi. - Zice lumea ... zice lumea ... - E, ce zice lumea ? se miră și Andrei. - Zice lumea ... zice lumea ... că am făcut accident cu mașina. - Cine a zis, mă ? se revoltă Marin. - Ai, lasă și tu, îl împacă Andrei, lasă-i să vorbească. - Dar mașina e bine, nu ? întreabă Ciripoi. Toți trei se uită spre Gogu Chirvase. Acesta se uită în pământ, se scarpină în cap, oftează și răspunde. - Mașina, e făcută zob în față. - Cum ?! sar toți trei. - Da, capota îndoită, aripi, faruri sparte, radiator spart. - Așa rău e ? întreabă Marin cu glas scăzut. - Asta ce se vede la prima vedere, dar cine știe și motoru’ cum o fi. - Aoleo, se plânge Ciripoi, asta nu e bine. - Nu e bine, nu e bine, dar să zică că am făcut accident. - Stai, bă, puțin, cine a zis ? întreabă Marin. - Ãla, pe care l-am lovit, răspunde supărat Chirvase. - Păi, stai așa, îl oprește Andrei. Pe tine ce te deranjează, că ai făcut accident cu mașina sau că a zis unul că ai făcut accidentul ? - Deci, accidentul ... ca accidentu’, nu, se mai întâmplă, dar să zică așa ceva despre mine, se poate. - Și cu actele, cu poliția, cu astea ai rezolvat ? se interesează Marin. - Da, mă, astea e gata. - E, acum numai fi supărat, s-a întâmplat, vrea să-l împace Andrei. - Eu nu de accident sunt supărat, eu de lumea asta rea sunt supărat, de lumea care zice, auzi, că am făcut accident, să zică așa ceva. - Așa vorbește lumea ! - Să vorbească, da’ să zică că sunt nesimțit, ce am făcut, am distrus două mașini, am băgat doi oameni în spital, ce mare lucru, da’ să zică așa ceva despre mine. - Aoleo, doi oameni ai băgat în spital ? se sperie Ciripoi. - Da, șoferul și nevasta, mare lucru, da’ să zică de mine că sunt nesimțit, ce am trecut pe roșu ca șmecheru’ și-am băgat în spital doi oameni, sunt foarte supărat, cum își permit să zică așa ceva. - Dar tu n-ai nimic ? se interesează Andrei de starea lui Chirvase. - Nu, m-a zgâlțit ceva, da’ atâta tot. - Ai lasă, bine c-ai scăpat cu bine, te bucuri de viață, de copii. - Ce copii, e lumea rea, să zică ... - A zis și de copii ! sare Ciripoi. - E lumea rea ! - Și de copii ? - E lumea rea, repetă Chirvase, zice de ăla mare. - De băiatu’ tău cel mare ? - Da, de el ! - E, ce zice ? - Zice că ... ar fi furat. - Ce face ? sare Cirpoi. - Că cică într-un magazin, a băgat în buzunare bomboane, țigări, niște bere și mai știu eu ce. - Așa, și ? - Și ... și l-a prins la ieșire. - Cum, și copii ăștia, mai avea un an, termina și el liceul, îl compătimește Marin. - Da, acum are treabă cu poliția, murmură îngândurat Andrei. - Are treabă, n-are treabă, dar să zică, bă, așa ceva despre el, spune Chirvase supărat. - Da’ cine a spus ? îl întreabă Ciripoi. - Cum cine, poliția ! - Dar, el, ce spune, a furat sau n-a furat ? - Ce contează dacă a furat sau nu ... da’ să zică despre el așa ceva ! - Păi, măi omule, acum dacă a furat, ce vroiai să zică și oamenii aceia. - Ce oamenii aceia, e lumea rea, asta e, e lumea rea, să zică că a furat. - E, lasă și tu ! - Măcar cu ăla micu’, acum vine și vacanța ... - Ce ăla micu’ ! îl întrerupe Chirvase. - S-a întâmplat ceva ? - E lumea rea ! - Asta știm, dar cel mic, fii-tu, ce a pățit ?! se miră Ciripoi. - A zis, profesoara de geografie, că îl lasă repetent. - Da, e lumea rea, sare Ciripoi, să zică că-l lasă repetent. - De ce ? întreabă Marin. - De ce a zis ? completează Chirvase. - De ce rămâne repetent ? întreabă Andrei. - De, că a zis profesoara că nu știe care e capitala Franței. - Ce să faci, mă, lume rea, zice ... - Păi, cum să nu știe că capitala Franței, e Roma, dar e lumea rea, să zică că îl lasă repetent doar din atât. - Băi, știi ce am eu impresia ? întreabă Marin. - Ai impresia, că ți se pare ! răspunde Ciripoi. - Nu, capitala Franței nu prea e Roma, răspunde Andrei. - E, e nu e, n-are importanță, dar să zică că-l lasă repetent. - Păi, doar zice sau îl și lasă ? - Păi, și zice și îl lasă, ce să mai, e lumea rea. - Numai de la o capitală și gata ?! se miră Ciripoi. - E, nu chiar, cică, a zis, că capitala Spaniei e Londra. - A, știu eu, sare Marin, capitala Spaniei e Roma și Londra e a Angliei. - Știi tu ceva, dar le încurci rău, mai bine taci, îl oprește Andrei. - Să zică așa ceva, că îl lasă repetent, oftează Ciripoi. - Ce lume rea, oftează și Ciripoi. - Madridul e a Spaniei și Parisul e capitala Franței, îi corectează Andrei. - Lasă, bă, că pe noi nu ne interesează geografia, noi eram supărați că a zis profesoara că îl lasă pe ăla micu’ repetent. - Dom’le, e lumea rea, să zică atâtea despre un om și copiii lui. - Asta e, e lumea rea ! - Da, da’ măcar soția ... - E ! - Ce, a zis și de soția ta ceva ? strigă Ciripoi cu disperare în glas. - Da, răspunde Chirvase cu glas stins, a zis. - Ce zice ? - Zice, că a dat-o afară. - De unde ? - Zice, că a dat-o afară de la servici. - Păi, zice sau a dat-o afară ? - Păi, zice c-a dat-o ! - Cum, nevasta ta numai are servici ? strigă Andrei. - Nu ! - Ce s-a întâmplat ? - Ce s-a întâmplat ... zice, ăia, pe la servici ... că n-a făcut ce trebuia și au pierdut nu știu ce contracte. - Păi, zice ... sau ... ea ce zice ? - Ce să mai, e lumea rea ... păi ... își făcea și ea, ca femeile, unghiile cu ojă, manichiura. - Ce lume rea, să zică așa ceva, toate femeile se dau cu ojă. - Trebuia să trimită niște documente prin fax, explică Chirvase. - E, și ? se interesează Andrei. - Și, și nu trebuia să-și facă unghiile ? - Ba da ! - Păi, e lumea rea ... după ce termina cu unghiile, trimitea și hârtiile pe fax. - E lumea rea, dom’le, cum să pună femeia, hârtiile acelea în aparat, cu unghiile nefăcute. - Da, dom’le, și cât a întârziat, o oră, două ? întreabă Marin. - E lumea rea ! - E, nu mult, da’ să zică lumea că n-a trimis hârtiile la timp. - Ai, zi, câteva ore, cât ? insistă Andrei. - E, a zis ... că ... vreo ... cinci zile. - Ei și ?! se miră Ciripoi. - Și, după cinci zile, ăia deja făcuseră contract cu altă firmă. - Lumea asta ! - Da ! ... au zis că din cauza ei că, a zis, că dacă ar fi trimis hârtiile la timp, zice, că era contractul lor. - Da, dom’le, omu’, ăsta, are dreptate, s-a înrăit lumea ceva de speriat, se lamentează Ciripoi. - E lumea rea, rea, aprobă și Marin. - Ce să mai zici, am trecut pe roșu și-am lovit o mașină, ce mare lucru, am băgat niște oameni în spital, ce mare lucru, da’ să zică că am făcut accident. - Zice și lumea, asta ! - Ce să mai zici, a furat și fii-miu vreo cinci pungi de bomboane, șapte ciocolate, zece pachete de țigări, trei conserve și patru sticle de bere. - De care ? se interesează ciripoi. - Nu știu, ce mare lucru, a furat și el niște mărunțișuri, da’ să zică că a furat. - Asta e, zice lumea numai prostii ! - Și ăla micu’ ... ce dacă nu știe nici o capitală din Europa, ce eu știu, nu! - Și ce dacă ! - Da, da’ să zică că nu știe și să zică că-l lasă repetent. - Lumea asta rea ! - Și nevastă-mea ... cine a mai văzut femeie să nu-și facă unghiile. - Toate își fac unghiile, îl aprobă Andrei. - Păi, da’ să zică că nu a muncit și să zică că o dă afară că n-a muncit. - Asta e ... zice lumea !