Rodica Stanila

Vorbesti o limba straina multora, de aceea ai ajuns la cosul agoniei. Nu sunt multi cei ce vad lumina, multi sunt cei ce nici nu stiu la ce se uita. N-as fi scris exact asa, dar nu inseamna ca e rau! E exact! Cu exceptia celor 90% apa, procent intalnit la castraveti. Noi avem cam 50-70% apa, procentul scade cu varsta!Mult noroc!

Draga Ibsen, te-ai supus criticilor celor ce nu citesc literatura norvegiana si, ce-si face omul cu mana lui se cheama lucru manual! De care sufar si eu, plagiatorul nerecunoscut al tau! Mult noroc pe drumul vietii. Dar, nu cumva am ratacit amandoi drumul si suntem prin balarii? Ai grija, ai intrat prin urzici!

Nu incetez a ma minuna cum de l-ati trimis si pe Ibsen la cos, chiar nu cititi nimic? Totul se regleaza din robot?

Multumesc, apreciez intotdeauna o parere spusa direct!Sunt la inceput de drum si ce m-a deranjat a fost faptul ca nici nu publicam bine un material, ca, indiferent de dimensiune, in cateva zeci de secunde era la cosul de gunoi, ca si cum nu avea importanta continutul, ci numele! Eu am scris mai mult articole iar dumneavoastra nu aveti o asemenea sectiune!

Nu, nu toti oamenii uita! N-ai cum uita baile de sange, n-ai cum uita ochii oamenilor, teroarea care strabatea pana la noi din imaginile televizate. Nu, asa ceva nu trebuie sa se uite. S-a incercat insa marginalizarea a ceea ce ati facut, pentru a nu se tulbura linistea profitorilor de pe urma acelui sangeros 1989.

Iarta-ma, dar asta e blestem nu ruga! Daca te impiedici pe drum, te ridici, te scuturi si pleci mai departe! Iar in viata ne impiedicam adesea, pentru ca sunt destule gropi. Sper sa te ridici si tu, sa te scuturi si sa pornesti iar pe drumul vietii, cu speranta ca acele clipe de iubire nu vor fi ultimele! Succes!

Da, m-as alatura cu bucurie cuiva care cere respect pentru traditii, pentru inaintasi! Ce-ar fi copacul fara radacina, ce vom fi noi, copii din flori?

Multumesc, azi chiar aveam nevoie de o vorba buna. Abia astept si parerea dumneavoastra, a celeilalte jumatati a intregului, pentru ca orice poate fi spus folosind tonul potrivit! Am obiceiul, prost sau bun, dupa imprejurari, de a folosi cuvintele pentru a spune ce gandesc, nu pentru a ma ascunde dupa ele. Dar ma straduiesc intotdeauna sa ascult cat mai multe pareri despre un lucru, pentru ca doar asa se poate avea o idee cat mai apropiata de realitate. Parerea absolut exacta o are doar Doamne-Doamne! Daca am fost prea familiara, imi cer scuze! Abia am citit un articol din cele recomandate care spunea ca tonul potrivit este rece, distant, pentru a nu da impresia ca ne tragem de sireturi! M-am straduit cat am putut, iar asta e rezultatul. Oricum eu nu am sireturi, dar n-as vrea sa supar pe cei ce au! Voi publica in continuare ceea ce cred ca merita, desi astazi m-a batut gandul sa dispar de pe acest site. Si, cu scuzele de rigoare, nu voi fi monosilabica!

Din moment ce abia de un minut le-am scris pe net, nu vad cum ar fi putut cineva sa spuna ca nu sunt satisfacatoare!Ma indoiesc de seriozitatea celor ce fac asemenea afirmatii si nu cred ca voi mai scrie pe acest site!

Vorbim o limba comuna si sunt din ce in ce mai multi oameni care doresc sa o invete, dar nu prea au de unde!Iar cand o aud,unii sunt surzi din nascare, altii n-o aud si prea putini sunt cei ce inteleg ce aud!Oameni, saraci si neajutorati oameni, care n-au credinta desi par a avea. Si care-l cauta pe Doamne-Doamne peste tot locul, dar nu stiu ca El se afla in tot locul, nu trebuie sa-l cauti, trebuie sa-l simti.

Nu credeam ca am sa citesc cu interes astfel de \"idei curgatoare\" dar..E o alta fata a lumii, sau lumea privita cu alti ochi!Mi-au placut si mi-au mers la suflet!