Rodean Stefan-Cornel

Domnule Neculai Lunca,
Mă bucur că v-am găsit în scurta mea trecere de astăzi prin \"Agonie\".
Sonetul dumneavoastră are umor, sună foarte bine și are o prozodie corectă din câte știu eu; poate ar fi fost mai bine ca și terțetele să aibă tot doar două rime ca și catrenele. Mi-a plăcut că el se încheie (așa cum se cere pentru o asemenea creație) cu o sentință (o concluzie) exprimată în ultimul vers, iar modul în care ați exploatat (cu scop umoristic) dublul înțeles al cuvântului \"pilă\" în corelație cu dublul înțeles al cuvântului \"atelier\" este interesant.
Din păcate, sonetul de mai sus este scris pe o temă care a fost foarte \"bătătorită\" pe aici și care nu prea mai prezintă interes; cred că acesta este motivul principal pentru care nu a intrat pe pagina principală.
Și, apropo de concluzia dumneavoastră din final, eu cred că în atelierul de aici vă trebuie în primul rând sertare cu răbdare și perseverență, nu cu pile.
Sper să ne mai întâlnim.
Cornel Rodean

Domnule Neculai Lunca,
Bine ați venit în \"Agonia\"! Mă bucur că v-am găsit în scurta mea trecere de astăzi pe aici.
În opinia mea, sonetul are umor, sună foarte bine, prozodia este corectă din câte cunosc eu (ar fi fost, poate, și mai bună dacă și la terțete ar fi fost tot doar două rime, ca și la catrene), dar din păcate este scris pe o temă care a fost foarte \"bătătorită\" pe aici și care acum nu prea mai prezintă interes; cred că de aceea textul nu a intrat pe prima pagină.
Sonetul se încheie așa cum se cere pentru o asemenea creație cu formă fixă (cu o sentință, o concluzie exprimată în ultimul vers), în final se exploatează bine (în scop umoristic) dublul înțeles al cuvântului \"pilă\", în corelare cu dublul înțeles al cuvântului \"atelier\". Și totuși, trecând peste umorul din jocul de cuvinte, eu cred că în atelierul de pe acest site vă trebuie, în primul rând, mai multe sertare cu răbdare și perseverență.
Sper să ne mai întâlnim.
Cornel Rodean

1. Apropo de invocarea lui Dan Norea în cronica de mai sus, sunt dator cu o explicație. Fiind vorba de “arte în dialog”, mi-am amintit că distinsul nostru coleg are un foarte frumos grupaj de epigrame în care exploatează titlurile unor creații muzicale aparținând unor compozitori celebri și mi s-a părut oportună și “la temă” prezentarea acestora. Și, fiindcă tot aveam de gând să dau participanților câte un exemplar din revista cenaclului din care fac parte (la care Dan Norea este colaborator), înainte de înmânarea revistelor, mi-a venit ideea ca, apropo de “dialogul artelor” să citesc din numărul 25 al respectivei publicații grupajul de care vorbeam, intitulat \"Întâmplări și aventuri retranscrise-n partituri\". Bineînțeles că am mai citit din revistă și câteva texte din creația sibienilor, dar \"aventurile\" lui Schubert, Bethoven, Ravel, Chopin, Bach și Leoncavallo au avut mai mare succes.
2. Ca participant la eveniment, îmi permit să mai evidențiez câteva aspecte, în completare la cele scrise de Dan Herciu:
- am fost încântat să văd cum unii clienți ai cafenelei respective, în drumul lor spre alte saloane din local, “trăgeau cu ochiul și cu urechea” la ce se întâmplă în salonul nostru, iar unii chiar s-au oprit, urmărind cu interes prezentările video și dezbaterile, ceea ce, zic eu, este un câștig al acestui gen de manifestări;
- a fost prezent la activitate (doar în prima parte) și președintele Uniunii Caricaturiștilor din România, Cristian Topan, un alt reprezentant cu renume, din lumea artelor;
- remarc totodată, cu acest prilej, discreția și eleganța cu care Călin Sămărghițan a moderat întreaga activitate; în plus, sunt convins că are o mare contribuție și la realizarea cronicii de mai sus;
- bineînțeles, fără eforturile organizatorice ale lui Dan Herciu și ale colegului amintit puțin mai sus (Călin) nu cred că s-ar fi putut desfășura activitatea.
Toată considerația din partea mea, întărită și de steluță!
Mulțumim și felicitări Dan Herciu pentru fotocronica postată!
Cornel

Nu as zice ca-i nasol
Ca minciuna-ti da binete,
Cred ca frica de viol
E un semn de tinerete.
(Ion Diviza)

Bătrân sau tânăr, nu contează
(constatare, fără nicio poantă)

Atenția îmi este trează,
De când un grup de mafioți
Ne tâlhăresc și violează
Pe toți.

Cornel

...atunci Flutur a fost ministru și a ajuns cioban, când a pus (cu ajutorul unor efecte vizuale speciale, nu mai știu exact) o turmă de oi pe un deal (sau munte), în Județul Suceava, cu un prilej festiv. Dar ce amestec are mândra, nu știu...
Cornel

- Lăsați, stimate domn, fumatul,
Grăsimile și-alcoolul,
Lăsați de-acum și masturbatul...
Măcar până vă fac controlul!
(Sorin)

Răspuns către doamna doctor

O să mă las de-acum de toate,
De țuică, vin, tutun, sarmnale;
Stimată doamnă, ai dreptate,
Mă las pe mâna dumitale!

Cornel

P.S. Sorine, nu te supăra, oricum aș citi versul al doilea nu-mi iese ritmul și măsura.
Adică, dacă pronunți \"al-co-o-lul\", atunci nu mai trebuie liniuța de unire, deci corect ar fi \"Grăsimile și alcoolul\"; dacă pronunți \"al-co-lul\", atunci, la fel, dispare liniuța și mai trebuie încă o silabă, ceva de genul \"Grăsimile dar și alco\'lul\". Sper că m-am făcut înțeles.
Foarte frumoasă poanta, sper că replica mea nu o va supăra pe doctorița la care trebuie să merg în aceste zile.

Minciuna, vrând să-și intre-n rol,
Pe regizor l-a prevenit:
Să nu văd Adevărul gol,
Că mă excit!...
(Ion Diviza)

Doar pe-adevăr în viață m-am bazat
Și-acum, bătrân, ajuns în fundul gol
Din vina unor mincinoși, constat
Că-n plus, sunt în pericol de viol.

Cornel

Drăguțe întâmplări, narate cu umor și, se pare, și cu sinceritate.
Interesantă (și deosebită față de multe altele) mi se pare viziunea autorului despre burlăcie. În acest sens cred că el iese puțin din tipicul vieții de burlac, caracterizată la alții de un mai pronunțat caracter boem și de mai multă dezordine. Păi, Dane, dacă te aud burlacii \"adevărați\" că tu îți faci liste cu ce ai de făcut și - culmea! - că împerechezi șosetele, o să te renege, sau în cel mai fericit caz, vor râde de tine! Te pomenești că după ce le-ai luat de la uscat ai aranjat și toate hainele (\"la dungă\") în sertare! Pe de altă parte, atenție (burlacii cu experiență știu!) că nu este bine să te plângi despre necazurile pe care le ai în problemele gospodărești, la birou, în general, în fața tuturor colegelor, deoarece statistica a demonstrat că cele mai miloase, săritoare și pricepute în asemenea situații sunt colegele bătrâne și urâte (care, în plus, sunt și insistente și nu mai scapi de oferta lor de ajutora colegial, dezinteresat).
E, zic și eu din ce am auzit pe la alții!
În ceea ce mă privește, dacă tot este deschis inboxul, fac și eu o destăinuire. Eu cred că aș fi cam tot ca Dan, cu deosebirea că aș mai avea o listă, cea cu rețetele culinare (cele mai multe \"create\" de mine) pe care aș dori să le experimentez și nu m-aș duce să mănânc în altă parte, dimpotrivă, aș invita eu la masă pe alții. Așa că n-aș fi burlac nici cât el măcar...
În altă ordine de idei, remarc jocurile de cuvinte de la poantele cu fiarele și cu trapezul. În același timp, spun sincer că finalul, cu acel \"Sincer, abia acum apreciez cu adevărat munca unei gospodine\" mi se pare prea serios și moralizator, cred că este un pic nepotrivit unei proze umoristice de calitate, așa cum este textul de mai sus.
Cornel

Aiurea în tramvai

Interpelat de-o damă-n mini,
Eu i-am răspuns cu toată stima:
Acum cobor la cap de linii...
Pe vremuri, mă dădeam la prima!
(Sorin)

Când vei ajunge în a vieții toamnă
Vei fi \"interpelat\" mai abitir,
Dar doar de una și aceeași \"doamnă\",
Cu care-o să cobori... la cimitir.

Cornel

P.S. Îmi doresc, din toată inima, ca pentru tine să se întâmple cât mai târziu.

Nelu, mulțumesc pentru observație, o să țin cont.
De fapt, epigrama, în varianta inițială (de acum vreo două-trei luni) avea versul al treilea cam cum îl propui tu acuma dar, ulterior, fiind inedită, am hotărât să o adaptez pentru concursul \"Mircea Trifu\". La tema cu moravuri, năravuri, vremuri și timpuri se potrivea, așa că i-am introdus și un cuvânt obligatoriu (\"timp\"), schimbând astfel versul discutat. Din păcate, până la urmă nu am mai participat la concurs, dar am uitat să readuc epigrama în varianta inițială, adică nu am mai procedat la modificarea modificării.
Deși, dacă mă gândesc bine, expresia \"în timp ce\" se poate folosi nu numai în sens temporal ci și cu sensul \"în condițiile în care\" și atunci parcă merge și așa; oricum, o să revin și, de acum înainte prezint această epigramă într-o formă fără \"timp\", care este mai clară.
Cornel

Ionuț Popa,
Răspund la întrebare: le ia de la cine, când și cum dorește, poate alege, că de-asta este șefă.
Mulțumesc, totoată, pentru aprecierile făcute la adresa epigramei.
Cornel

Domnule Miclăuș,
Când nu înțeleg ceva ce mă interesează, nu-mi este rușine să întreb:
Care este semnificația cuvântului \"ostru\"?
Aș vrea \"să mă prind\" de poanta acestui catren, mai ales pentru că prozodia mi se pare bună și, poate, cheia este în cuvântul neînțeles de mine...
Cornel Rodean

Mai zic o dată (ultima), poate îmi voi face înțelese opiniile:
1. Exprimarea mai firească a celor spuse în versul al treilea ar fi (neversificat):
\"Medicii vor pleca...\", sau \"Medicii pleacă...\".
Formularea \"Medicii să plece\", folosită în catrenul postat, este forțată și mie nu-mi sună bine deloc. Poate ar fi mers, dacă la început am fi spus \"Guvernanții vor ca...\", sau \"Situația existentă în sănătate face ca...\".
2. Igiena nu este totuna cu sănătatea, aceste cuvinte au sfere de cuprindere total diferite, chiar dacă interacționează în multe componente ale lor. Mitrule, chiar dumneata ai spus, citând un dicționar, că igiena studiază cum este influențată sănătatea de anumite condiții și stabilește unele măsuri prin care este menținută și întărită sănătatea dar, de aici până la a pune semnul egalității între igienă și sănătate este un drum mult prea lung, de neimaginat pentru mine. Și apoi, se vorbește, peste tot, de reforma în sănătate, nu de reforma în igienă.
Poți scăpa de versul cu igiena, cu atât mai mult cu cât te ajută și titlul, în care se spune că este vorba de reforma în sănătate.
Cornel

În mod evident pentru mine, cuvântul \"igienă\" este nepotrivit contextului, dar, cum consider că ultimul vers trebuie să se încheie cu \"Viena\", pentru a nu strica poanta, soluția este să se recurgă la schimbarea primelor două versuri și găsirea unei alte rime (eventual \"jena\").
Ideea de poanta nu este rea (dar nici prea grozavă), dar numai cu condiția să citim \"Medicii să plece-n lume\" cu sensul de \"Medicii să-și ia lumea-n cap\"; din păcate este, însă, o neconcordanță între formele verbelor din prima parte cu cele din partea a doua a catrenului. Altfel spus, acel \"să plece\" pare cam inadecvat. Adică, ceea ce apare în versurile 3 și 4 trebuie să fie o consecință a primelor două, că de-aia este semnul \"două puncte\" la jumătatea epigramei. Deci, exprimându-ne altfel, aplicând reforma în sănătate (sau în sistem, sau în acest domeniu) guvernanții își vor asuma următoarele consecințe: medicii vor pleca în lume, iar bolnavii la Viena.
Numai bine tuturor!
Cornel

Mitru,
Pentru mine (și nu numai), în exprimarea directă, \"casa de nebuni\" înseamnă un singur lucru. Bineînțeles că sunt și localuri, locuri (clădiri, case) în care desfășoară diferite activități oameni certați cu legile și cu morala (adică din cei care nu sunt \"buni\"), dar de aici până la a spune că prin \"case de nebuni\" te-ai gândit la \"magazine etno, cluburi porno etc.\" este o cale prea lungă, în opinia mea. În exprimarea metaforică (ceea ce nu este cazul la epigrama de mai sus), chiar și un apartament cu scandaluri, sau un birou cu oameni dezordonați pot fi denumite \"case de nebuni\", dar, repet, la catrenul de mai sus, toată lumea înțelege prin \"case de nebuni\" acele spitale (clinici, sanatorii, azile etc.) în care sunt tratați bolnavii psihici cu afecțiuni mai grave. Adică, îmi mențin observația inițială în această chestiune.
În opinia mea, ca prozodie și construcție, varianta propusă în comentariul de la ora 18.14 sună mult mai bine, dar:
- cuvântul \"minciuni\" pare pus doar pentru rimă, nu are legătură cu ce urmează;
- mai mult, punând două puncte după \"minciuni\" se înțelege că urmează o înșiruire de minciuni, ceea ce dă peste cap totul; eventual, acolo trebuie punct și virgulă (nu două puncte).
Cam atât.
Cornel

Nea Mitru,
Aveam în plan să intru pe la \"Atelier\", așa că... în primul rând, la prieteni!
1. Ideea de poantă cred că am înțeles-o. Adică, în haosul creat astăzi de guvern, românii au nevoie mai mare de case de nebuni decât de spitale. Da, dar...
- \"casele de nebuni\" sunt tot un fel de spitale (de boli psihice), deci contrastul pe care vrei să-l realizei în versurile 3-4 nu este prea reușit;
- pe de altă parte, se pot crea confuzii din faptul că \"buni\" din versul al doilea poate fi citit cu sensul de \"buni la suflet\", \"binevoitori\", \"cumsecade\" etc., sau cu cel de \"eficient\";
2. La prozodie:
- rima \"buni-nebuni\" este contraindicată, deoarece avem de-a face cu o familie de cuvinte, \"nebuni\" nefiind altceva decât \"buni\" cu prefix;
3. Construcția din punct de vedere lingvistic poate fi îmbunătățită prin așezarea cuvintelor într-o ordine mai firească, prilej cu care și versurile vor suna mai bine. De exemplu, schimbând și ritmul, din trohaic în iambic, primele două versuri ar fi cam așa: \"În țară încă nu e jale,/Fiindcă guvernanții-s buni\".
Cred că se poate reconstrui ceva în jurul ideii inițiale.
Sănătate și numai bine!
Cornel

Dan,
Mulțumesc pentru vizită, pentru analiză și pentru semnul de apreciere. Mă bucur că ți-am dat prilejul să expui câteva considerații personale pertinente despre rigorile construcției unei epigrame bune și consider că ele sunt utile și pentru ceilalți epigramiști (mai ales pentru cei începători) care vor vizita această pagină. Cât privește caracterul subiectiv al acordării de steluțe, stai liniștit, el este recunoscut chiar prin regulamentul site-ului.
Doamnă Goea, domnilor Miclăuș și Babi, vă mulțumesc de trecere.
Cornel

Astfel devoalată
Practica-i haină,
Fu ultima dată
Când mai luă o primă.
(Daniela)

Colega, am citit catrenul tău
Colegilor, chiar astăzi după-masa,
Iar șefa prima a luat-o - zău! -
...la sănătoasa.
Cornel

Mă năpădește-așa maestre-un gând,
Că sunteți toți bărbați, cu toată stima,
Și rezolvați colegele la rând,
Normal e s-o luați pe șefă prima.
(Mitru)

Pe șefă nu o vom \"lua\" nicicând
(Să nu mai spui asemenea măscări!),
Din contră, ea ne va lua, pe rând,
...la întrebări.
Cornel

P.S. Doamnă Goea, mulțumesc pentru urări, toate cele bune și din partea mea, cu speranța că nu v-a supărat prea tare răspunsul meu versificat.

Moș Nicolae -
căscând sacadat mă uit
în bocanci...canci...canci
(GPI)

Neavând bocanci,
nici ghete, verific
adidașii - da... și?

Cornel

Moș Nicolae -
căscând sacadat mă uit
în bocanci...canci...canci
(GPI)

Moș Crăciun la noi -
sac plin, o barbă albă
și-alte multe bărbi

Cornel