Poezie
Amintiri uitate
1 min lectură·
Mediu
Crezând că te-am găsit,iubire-adevărată,
M-am lăsat purtat de sentimente false,
Și inima îmi este-acum precum o piatră,
Stătută,ca nisipul de sub case.
Și nici măcar nu pot să caut iară,
Să am speranță-n sufletu-mpietrit,
Că-n viitor iubirea o să reapară,
Să-nvie inima ce mi-a pierit.
Dar n-aș da înapoi nici pt nemurire,
Surâsul cald,ce mi-a rămas în suflet,
Și m-a făcut odată,să sper că va fi bine,
Surâs ce m-a făcut să nu mai pot să cuget!
00865
0