Nimic, sunt doar eu...
Cu trupu-mi înfipt
În al tăcerii cript.
Nici Mihail cu întreaga-i armată
Nu a oprit mușcătura condamnată,
Seva spurcată, nefirească
În sufletu-mi gheață.
Picături de
Îngândurat, cu plumbul la tâmplă
Îmi zâmbește bătrânul călău
O clipă doar... și scap de rău.
Sunt victimă sub a doua piele
Martir rămas fără mângâieri
Cu traumele-n carne, grele
Tu oare
